Policy Memo nr. 38, Martie 2013
Autori: Cristian Ghinea, Bianca Toma
Centrul Român de Politici Europene lansează raportul “Realism şi interese în relaţia cu Kievul – Concluzii ale Forumului Civic România Ucraina”, o sinteză a dezbaterilor și recomandărilor propuse pentru relansarea unei relații bilaterale cheie.
Proiectul Forumul Civic România Ucraina a detaliat și analizat decalajele de percepție dintre România şi Ucraina cu opinii de la București și Kiev, șansele și variantele pe care Kievul le propune în rezolvarea conflictului Transnistrean, proiectele energetice commune dintre cele două state în care sunt detaliate cel puțin șase direcții de acțiune concrete precum și programul trilateral România – Ucraina – Republica Moldova.
Primăvara 2013 va fi deci crucială pentru viitorul relației UE – Ucraina, apreciază directorul Centrului Român de Politici Europene Cristian Ghinea în raportul final al proiectului. România va trebui să urmărească atent acest dosar și să creioneze agenda bilaterală în funcție de evoluțiile dinspre Kiev spre Bruxelles.
Îndepărtarea Ucrainei de UE ar face ca problemele de pe agenda bilaterală să fie greu abordabile însă există şi domenii cheie – precum chestiunea minorităţilor – care au nevoie de atenţie şi abordări constructive.
Ar trebui ca Bucureștiul și Kievul să lucreze la nivel oficial-diplomatic încă de pe acum pentru: a clarifica standardele aplicabile minorităților; a evalua situația de pe teren, folosind un referent neutru din UE, apreciază raportul sinteză.
Raportul de faţă vine în contextul organizării Forumului Civic Româno – Ucrainiean, proiect pe care Centrul Român de Politici Europene (CRPE) l-a implementat în parteneriat Institute of World Policy (IWP) Kiev. Raportul integral, în limba română, poate fi descărcat de aici.
Proiectul şi-a propus să sprijine relația dintre reprezentanții societății civile din România și Ucraina, precum și dezvoltarea unei rețele de expertiză – funcționari, experți, ONG-uri – din ambele state. Rapoartele și analizele din cadrul proiectului furnizează factorilor de decizie din Ucraina şi din România expertiză independentă şi își propun să contribuie astfel la creşterea capacităţii instituţionale din ambele state în direcţia dezvoltării de proiecte comune.
În cadrul aceluiaşi proiect, Centrul Român de Politici Europene a lansat primul raport în luna decembrie: Reducerea decalajelor de percepție dintre România şi Ucraina – opinii de la București și Kiev (Raportul integral este disponibil aici). Acest Policy Memo identifică şi explică o serie de percepţii negative şi detaliază posibile soluţii pentru ca diplomaţiile celor doua capitale să treacă la o agendă bilaterală consistentă şi să construiască un parteneriat bazat pe obiective strategice.
Un al doilea raport Transnistria: abordările Ucrainei și așteptările din mandatul său la OSCE – prezintă analiza detaliată a atitudinii și oportunităților pe care Kievul le are pentru a relansa relații cheie în regiune pe axa Chișinău-București-Bruxelles.
Un al treilea raport „Nevoi comune, interese comune: cooperarea energetică româno- ucraineană” (Raportul integral este disponibil aici) pornește de la oportunitățile istorice pe care atât România cât și Ucraina le-au avut în domeniul energetic și anticipează direcțiile în care cooperarea dintre cele ţări le-ar putea readuce influența energetică în regiune. Îndelungata cooperare dintre cele doua state, în special pe piaţa gazelor naturale, le permite să îşi facă planuri de viitor. De asemenea, piaţa produselor petroliere înseamnă o altă perspectivă promiţătoare pentru Kiev şi Bucureşti.
Al patrulea raport, „O nouă abordare pentru o colaborare mai bună – România – Ucraina – Republica Moldova” analizează oportunităţile programului trilateral şi vine cu recomandări pentru noi direcţii de acţiune. Această analiză oferă o imagine de ansamblu, independent, a programului de cooperare trilateral, insistând asupra feedback-ului din partea beneficiarilor şi propune totodată factorilor de decizie recomandări pentru îmbunătățirea acestuia. Restructurarea abordării trilaterale este una din recomandările cheie care mizează pe eficienţa a două programe bilaterale în loc de unul trilateral. Acesta din urmă a dat naştere unor interpretări legate de poziţionarea României şi, în plus, ar trebui să ţină cont de reacţiile diferite ale Republicii Moldova şi Ucrainei vis a vis de presiunea ori criticile Bruxelles-ului.