Policy Memo nr. 47, CRPE Autori: Cristian GHINEA, Bianca TOMA
Raportul „Bune practici în relația dintre România și Republica Moldova. Modele de parteneriat” sumarizează experiențele acumulate de-a lungul proiectului „Contribuţii la Parteneriatul 
pentru Dezvoltare România– Republica Moldova”, o încercare a societății civile din cele două țări de a stimula parteneriate instituționale Bucuresti – Chisinau și de a le plasa a într-un cadru conceptual mai larg.
Proiectul ”Contribuții la Parteneriatul pentru Dezvoltare România – Republica Moldova” a fost derulat în 2012 – 2013 de Centrul Român de Politici Europene (CRPE) și de Asociația pentru Politică (APE) de la Chișinău. Propunerile concrete din cadrul proiectului au vizat organizarea a cinci consultari tematice cu accent pe obiectivele de dezvoltare pe termen mediu ale Republicii Moldova și pe modalitățile concrete în care România poate veni cu sprijin (de expertiză, logistic, institutional, finaniciar). Tematicile consultarilor au vizat:
(1) Proiectele bilaterale în domeniul energiei cu accent pe actualele proiecte și viitoarele provocări legate de securitatea energetică;
(2) Politicile de concurență – transfer de bune practici România – Republica Moldova în contextul în care Chișinăul se afla în negocieri cu UE pentru un acord privind stabilirea unei zone de profund și cuprinzător de liber schimb (DCFTA);
(3) Aprofundarea cooperării România –Republica Moldova în domeniul reformei justiției – organizarea unei vizite de lucru a recent numiților reprezentanți ai Comisiei Naționale de Integritate la Agenția Națională de Intergritate a pus bazele unei colaborări care deja s-a extins (la șase luni de la consultarea organizată în cadrul proiectului);
(4) Cooperarea regională în cadrul căreia au fost identificate zone de intervenție atât pentru București, cât și pentru Chișinău în vederea aprofundării și eficientizării parteneriatelor în cadrul proiectelor regionale.
(5) Politicile anti-discriminare – vizită de lucru a reprezentanților Consiliului pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării şi Asigurarea Egalităţii de Șanse (CPEDAS) din Republica Moldova la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) România.
Fiecare din reuniunile proiectului „Contribuţii la Parteneriatul pentru Dezvoltare România – Republica Moldova” au furnizat experţilor din cele două state informaţii importante legate de nevoi, aşteptări, provocări şi oportunităţi de colaborare.
Recomandările pe fiecare domeniu se regăsesc în rapoartele tematice realizate de experţii proiectului coordonat de Centrul Român de Politici Europene şi de Asociaţia pentru Politică Externă. În acest raport sinteză dorim să insistăm doar asupra unor concluzii transversale, aplicabile în parteneriatele dintre cele două țări.
1. Agenda pentru integrare. Setarea necesităţilor şi, ulterior, a priorităţilor în relația bilaterală în acord cu documentele parafate de Republica Moldova și UE la Summit Parteneriatului Estic de la Vilnius (noiembrie 2013). Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv vor stabilit agenda de reforme a Moldovei pentru anii care vin, România are expertiza și interesul de a ajuta această agendă. Propunem ca prioritățile pentru anii care vin să fie setate în funcție de trei criterii:
a. Este o necesitate pe agenda integrării a R. Moldova?
b. Există expertiză relevantă și interes în instituțiile / ONG-urile din România pentru cooperare?
c. Există interes în instituțiile și ONG-urile din R. Moldova pentru cooperare cu cele similare din România?
2. România trebuie să asigure structuri clare de implementare pentru toate programele
Am dat suficiente exemple de programe a căror implementare este controlată de statul român și care au funcționat – cele mai bune exemple sunt Programul trilateral România – Ucraina – R. Moldova și fondurile AOD ale MAE. În același timp avem Programul 100 de milioane de euro, care s-a poticnit. Diferența a fost făcută de existența / lipsa unei unități de implementare care să asigure reguli pentru scrierea de proiecte de către beneficiari, să lanseze call-uri publice și să organizeze o selecție predictibilă a proiectelor.
Raportul integral poate fi consultat aici