De mai bine de un deceniu, la CRPE lucrăm pe teme legate de învățământul profesional și tehnic, practica elevilor, orientarea în carieră și legătura dintre școală și piața muncii.
În ultimii doi ani și jumătate, împreună cu Fundația HEKS/EPER România, am organizat 16 grupuri de lucru locale în Covasna, Alba și Sibiu și am publicat 10 rapoarte și analize. Am discutat cu școli, companii, autorități locale și alți actori implicați în ÎPT și am analizat modele și bune practici din alte state europene.
O parte dintre recomandările rezultate din această muncă le-am transmis deja în consultări publice și în discuțiile cu instituțiile responsabile.
Facem o sinteză a ideilor principale și aici.
Consilierea în carieră trebuie să înceapă mai devreme
Orientarea în carieră este una dintre temele la care ne-am întors constant în ultimii ani. Sistemul rămâne subdimensionat și intervine prea târziu: mulți elevi ajung să își aleagă traseul educațional fără suficient contact cu profesiile și piața muncii, iar un consilier școlar ajunge frecvent să lucreze cu aproximativ 800 de elevi.
Credem că orientarea în carieră trebuie să înceapă mai devreme și să îi însoțească pe elevi pe parcursul școlii. Am propus introducerea unui număr minim de ore de orientare în carieră începând cu clasa a V-a, reducerea numărului de elevi alocați unui consilier, formarea profesorilor în acest domeniu și extinderea consilierii în învățământul tehnologic dual.
La fel de important este ca elevii să aibă mai multe ocazii să intre în contact cu profesioniști, companii și diferite meserii înainte de a decide ce traseu vor să urmeze.
Învățământul dual nu se poate extinde fără IMM-uri
România și-a propus extinderea învățământului dual în următorii ani. Pentru ca acest lucru să funcționeze, este nevoie însă de mult mai multe companii care să poată primi elevi și să lucreze alături de școli.
Aici apare una dintre problemele pe care le-am întâlnit constant în discuții: sistemul actual este mult mai ușor de accesat de o companie mare decât de un IMM.
IMM-urile generează aproximativ 68% din locurile de muncă din sectorul privat. Cu toate acestea, doar 18% dintre IMM-urile din România sunt implicate în parteneriate de practică sau de învățământ profesional și tehnic, față de o medie europeană de 67%.
Multe firme mici nu pot primi simultan grupe mari de elevi. Alte firme nu au tutori disponibili sau capacitatea administrativă necesară pentru a gestiona un parteneriat de practică.
În același timp, facilitățile fiscale pentru companiile implicate în învățământul dual există, dar multe IMM-uri fie nu le cunosc, fie nu știu cum le pot accesa.
De aceea, una dintre recomandările pe care le susținem este adaptarea sistemului la realitatea firmelor mici și mijlocii: condiții mai flexibile pentru organizarea practicii, reducerea pragului minim de elevi pentru formarea grupelor și modele de practică adaptate sectoarelor în care predomină întreprinderile mici. La acestea se adaugă reguli mai ușor de folosit pentru facilitățile fiscale și stimulente pentru firmele care primesc elevi în practică.
Dincolo de dual
Cercetările noastre din ultimii ani arată și alte probleme care revin constant.
- Practica rămâne, la rândul ei, mult prea puțin prezentă. La nivel european, șase din zece tineri din învățământul vocațional sau tehnic fac cel puțin o lună de practică. În România, procentul este de numai 7,2% în rândul absolvenților IVET cu vârste între 20 și 34 de ani.
- Modul în care evaluăm liceele tehnologice nu este adaptat. Rata de promovare la Bacalaureat continuă să aibă o importanță foarte mare, în timp ce inserția absolvenților pe piața muncii, calitatea practicii, implicarea angajatorilor sau progresul elevilor vulnerabili sunt foarte puțin vizibile. Credem că ÎPT are nevoie de un sistem de evaluare adaptat misiunii sale.
- Școlile tehnologice au nevoie de mai multă autonomie financiară. Practica, laboratoarele, consumabilele și infrastructura tehnică presupun costuri pe care actuala formulă de finanțare nu le reflectă suficient. În cazul liceelor agricole, am propus și reguli mai clare care să permită școlilor să folosească veniturile și produsele obținute prin activitățile proprii pentru practica și pregătirea elevilor.
Sunt teme pe care le-am urmărit în ultimii ani în cercetarea noastră și pe care vom continua să le aducem în consultările și discuțiile despre viitorul ÎPT.
Toate recomandările noastre, împreună cu datele și argumentele pe care se bazează, pot fi găsite aici.
De asemenea, lăsăm aici și cele 10 analize și policy briefs publicate de CRPE pe această temă:
- Consilierea în carieră în învățământul secundar, obligatorie pentru accesul la muncă decentă
- Cum facem consilierea școlară și profesională? Partea I
- Cum facem consilierea școlară și profesională? Partea a II-a
- Consilierea școlară și profesională în relație cu comunitatea
- Bune practici în asigurarea calității procesului de orientare în carieră
- Orientarea în carieră în relație cu comunitatea: bune practici la nivel european
- Guvernanța învățământului tehnologic la nivel local
- Promovarea învățământului profesional și tehnic: bune practici la nivel european
- Reducerea abandonului școlar în ÎPT: soluții și bune practici europene
- Recalibrarea evaluării ÎPT în România
Rapoartele au fost realizate în cadrul proiectelor implementate de CRPE împreună cu Fundația HEKS/EPER România.