Data Protection – liberalizarea vizelor şi Acordul de asociere Republica Moldova – UE
Data Protection – liberalizarea vizelor şi Acordul de asociere Republica Moldova – UE Perioada de implementare: mai 2011 – iulie…
Publicații
Avem proiect de lege – ce facem mai departe?
Considerații privind proiectul de lege de cooperare dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene În 2010 CRPE împreuna cu…
Piața unică. Europa face al treilea pas înainte, România încă unul înapoi
Studiul explică principalele direcții pe care pachetul legislativ le urmarește, precum creșterea independenței operatorilor de transport, accesul nediscriminatoriu al consumatorilor și furnizorilor la rețelele de distributie a energiei electrice și a gazului, creșterea independenței autorității de reglementare, sau definirea adecvată a consumatorului vulnerabil pentru evitarea unor distorsiuni de natură socială în piețele de energie.
Cum e văzută România de la Chișinău – De la intenții declarate la sprijin real
Prezentul Policy Brief sumarizează răspunsurile unui sondaj pe experți la care au răspuns un număr de 55 de experți din Republica Moldova – reprezentanți din mediul ONG, jurnaliști, decidenți politici, funcționari publici și reprezentanți ai mediului de afaceri.
Fereastra de oportunitate ramane deschisa: Ce urmeaza in parteneriatul strategic pentru integrare europeana
CRPE a organizat la Chisinau conferinta „Fereastra de oportunitate ramane deschisa: Ce urmeaza in parteneriatul strategic pentru integrare europeana” in…
Cuiul lui Pepelea: ce învățăm din procesul de aderare la spaţiul fără frontiere?
În acest raport finalizăm monitorizarea independentă asupra instituțiilor statului român responsabile cu pregătirea tehnică în vederea aderării. Pe parcursul raportului ne vom concentra asupra progreselor sau asupra stagnărilor (dacă au existat) în ultima parte a anului 2010, din septembrie și până azi.
Bilanțul unui an de relansare a relațiilor România – REPUBLICA MOLDOVA: Cum am folosit fereastra de oportunitate
Autorii fac o trece in revista a finantarilor acordate de Romania si a cooperarii institutionale. O concluzie generala este aceea ca desi vointa politica este prezenta, gestionarea relatiei se face fragmentar si inertial.
Capacitatea legislativului românesc de a fi un actor european activ
Raportul subliniază faptul că tratatul Lisabona conferă legislativelor naționale posibilitatea de a avea un rol mai activ în domeniul politicilor europene, mai ales în relaţia lor cu executivul. Acest rol nu este însă fructificat îndeajuns de Parlamentul României, care rămâne marginal în procesul de coordonare a afacerilor europene.
O reformă aflată într-un moment de răscruce?
Criza datoriilor publice creează o anxietate enormă în cadrul Uniunii Monetare Europene (UME). Deloc surprinzător, măsuri de urgenţă continuă să fie folosite într-un moment în care se întrevede o redresare economică. În acest context, summitul Consiliului European din octombrie a examinat un raport al unui grup de acțiune cu un nume semnificativ: „Consolidarea guvernanței economice în UE”. Acest document se cuvine să fie analizat împreună cu propunerile de reformă a guvernanței prezentate de Comisia Europeană la sfârșitul lunii septembrie. Profunzimea acestei crize financiare a obligat guvernele și instituțiile UE să examineze cu mare atenție structura de guvernanță a Uniunii.
Strategia 2020 în România – chiar o implementăm sau încă un document de sertar?
Avem deci o nouă strategie, un nou document pe care să ne bazăm politicile publice. Îl vom aplica? Cum și cu cine? Acest policy brief al CRPE analizează capacitatea României de a programa agenda de politici și contextul intern peste care vine Strategia 2020. Încercăm să răspundem la întrebarea: Strategia 2020 – avem șanse să o implementăm sau am mai bifat o strategie de sertar?