Folosim cookie-uri pentru a ne asigura că vă oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru.

Publicații

Relaţiile economice dintre România şi Republica Moldova: investiţii, schimburi comerciale şi alte lucruri bine de ştiut

Centrul Român pentru Politici Europene lansează raportul „Relaţiile economice dintre România şi Republica Moldova: investiţii, schimburi comerciale şi alte lucruri bine de ştiut”, în care se analizează relaţiile economice dintre România şi Republica Moldova, precum și mediul de afaceri din Republica Moldova și importanța investițiilor.

Pregătiți pentru Schengen? Absolvenți cu indulgență

Scopul monitorizării constă în aducerea la cunoștința publicului european în general și a celui român în special a stadiului pregătirii României de a adera la spațiul Schengen la data prevăzută. CRPE a monitorizat timp de 6 luni (aprilie-septembrie 2010) activitatea autorităților române cu privire la pregătirea aderării României la Spațiul Schengen în luna martie 2011.

Când, cum și de ce a acceptat România condițiile UE în domeniul politicilor anticorupție (1999 – 2010)

Pornind de la literatura de specialitate privind europenizarea, studiul arată că Uniunii Europene i-a lipsit un acquis semnificativ în domeniul anticorupţiei. Mai mult, în relaţia cu România, Comisia Europeană s-a aflat într-un proces de învăţare deoarece a trecut de la condiţionalităţi care cereau adoptarea unor legi sau instituţii, până la a pune pe agendă implementarea şi funcţionalitatea efectivă a acestora.

EXTINDEREA UE: Parteneriatul Estic. Instrucțiuni de utilizare

Studiul prezintă situația actuală a programului, precum și poziția fiecărei țări din Parteneriat față de această inițiativă, cu un accent special pe Republica Moldova. Raportul aduce argumente în sprijinul ideii că deși se pot observa unele realizări, Parteneriatul Estic este departe de a-și atinge potențialul deplin și are nevoie de câteva succese vizibile

Negocieri REPUBLICA MOLDOVA – UE. Ce este de discutat, ce s-ar putea obține?

Raportul prezintă câteva argumente în sprijinul cazului excepţional al Moldovei în cadrul Parteneriatului Estic. Dacă UE doreşte să îşi confirme seriozitatea în ceea ce priveşte dimensiunea estică a Politicii de Vecinătate şi disponibilitatea de a face din Parteneriatul Estic (EaP) o politică substanţială, nu ar putea găsi o altă ocazie mai bună pentru a încuraja direcţia actuală adoptată de Moldova. Există un consens printre experți că Parteneriatul Estic suferă de lipsa unei perspective clare şi a poveştilor de succes.