În 2025, CRPE a publicat prima evaluare independentă a Foii de parcurs a României privind Deceniul Digital 2030, subliniind o serie de vulnerabilități structurale în ceea ce trebuia să reprezinte strategia României pentru transformare digitală. Planul național ar fi trebuit să impulsioneze transformarea digitală printr-o strategie coerentă și bine coordonată, susținută de angajament politic și responsabilități clar definite, în concordanță cu obiectivele Deceniului Digital. Cu toate acestea, evaluarea noastră a catalogat foaia de parcurs ca un simplu exercițiu formal de conformitate, nu o strategie digitală capabilă să producă o transformare reală.
A doua evaluare anuală: Anumite progrese, dar este nevoie de o ambiție mai mare
La un an distanță, revenim cu cea de-a doua evaluare a foii de parcurs a României privind Deceniul Digital, fiind parte din angajamentul nostru de a urmări anual cum este implementată strategia națională. Cadrul european este gândit ca un ciclu de monitorizare, recomandări și ajustare: statele membre trebuie să își revizuiască foile de parcurs o dată la doi ani, ținând cont de recomandările Comisiei, dar și de evoluția priorităților și investițiilor naționale.
Evaluarea noastră din 2026 nu este încurajatoare. România a făcut progrese în implementarea unora dintre proiectele incluse în foaia de parcurs, dar strategia în sine a rămas neschimbată. Nu a existat o revizuire reală, o ajustare substanțială sau un proces de consultare publică. Până acum, România nici nu a transmis o versiune revizuită a foii de parcurs și asta în condițiile în care, până în iunie 2026, 24 de state membre își ajustaseră deja strategiile, iar următorul termen-limită este decembrie 2026.
De ce trebuie revizuită acum foaia de parcurs?
Pentru noi, întrebarea nu este pur și simplu dacă o nouă foaie de parcurs va ajunge, în cele din urmă, la Comisia Europeană. Întrebarea reală este dacă România va folosi această revizuire pentru a-și regândi prioritățile digitale, pentru a organiza un proces autentic și transparent pentru a-i consulta pe cei care pot contribui la implementare sau cărora le va reveni responsabilitatea de a pune în practică aceste priorități. Și, desigur, pentru a construi o foaie de parcurs care să poată ghida în mod real transformarea digitală până în 2030 și dincolo de acest orizont.
Primul motiv ține de vulnerabilitățile planului inițial. Evaluările noastre din 2025 și 2026 au arătat că foaia de parcurs nu funcționează ca o adevărată strategie digitală națională. Evaluarea Comisiei Europene din 2026 confirmă o parte dintre aceste probleme. România și-a stabilit 11 ținte naționale din cele 14 posibile, dar doar 36% dintre ele sunt aliniate cu țintele UE pentru 2030. Din cele 13 traiectorii analizate în foaia de parcurs, România a inclus un singur punct de referință pentru 2025. În plus, a răspuns doar la jumătate dintre cele opt recomandări formulate de Comisie în 2025.
Al doilea motiv ține de faptul că o mare parte din proiectele și banii pe care se bazează actuala foaie de parcurs urmează să fie finalizate. Ciclul de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se încheie, iar multe dintre proiectele finanțate prin PNRR trebuie să fie încheiate în august 2026.
Al treilea motiv este că însuși cadrul Deceniului Digital intră într-o etapă de schimbare. Comisia a început revizuirea Programului de politică pentru Deceniul Digital, urmând ca un nou program să fie propus la începutul sau la mijlocul anului 2027.
Citește sumarul executiv al raportului nostru, în limba română: Foaia de parcurs a României pentru Deceniul Digital 2030. A doua evaluare anuală a strategiei naționale: Anumite progrese, dar este nevoie de o ambiție mai mare
The full report is available in English language: Romania’s Digital Decade Roadmap: Second Annual Progress Review
Propunerile CRPE – Planul Național privind Deceniul Digital
Dincolo de nivelul scăzut de ambiție al României și de slaba aliniere a indicatorilor săi la obiectivele UE pentru Deceniul Digital 2030, principala problemă este că foaia de parcurs nu funcționează ca o strategie reală și nu beneficiază de suficientă susținere politică. Legătura slabă dintre proiectele individuale finanțate de UE și obiectivele digitale mai largi face dificilă evaluarea progresului real. Este nevoie și de o monitorizare și transparență mult mai bune: nu doar ce a fost finanțat și anunțat, ci ce a fost efectiv livrat, cine a beneficiat și dacă România se apropie de țintele sale pentru 2030. Acest lucru ar trebui monitorizat constant, prin dashboard-uri publice și rapoarte de progres, nu doar o monitorizarea anuală realizată doar de Comisia Europeană, iar ADR ar trebui să își asume rolul principal în publicarea acestor informații.
Revizuirea este și o oportunitate de a deschide, în sfârșit, procesul de elaborare a foii de parcurs. ADR ar trebui să inițieze o consultare reală și transparentă, care să implice instituțiile responsabile de implementarea foii de parcurs, dar și societatea civilă, mediul de afaceri, mediul academic, autoritățile locale și alți actori relevanți. Revizuirea nu ar trebui să fie un exercițiu administrativ închis, ci o ocazie de a construi o foaie de parcurs pornind de la prioritățile și problemele digitale reale ale României.
Acest proiect primește finanțare din partea Serviciului European de Acțiune Cetățenească (ECAS) în cadrul proiectului EURECA Plus 2026, care este cofinanțat de Uniunea Europeană. Cu toate acestea, opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat cele ale Uniunii Europene sau ale ECAS. Nici Uniunea Europeană și nici ECAS nu pot fi trase la răspundere pentru acestea.