Pornind de la această întrebare simplă, Ce face un oraș mai sănătos și mai plăcut pentru locuitorii săi, CRPE a organizat 12 ateliere cu peste 500 de participanți și a lucrat timp de cinci luni cu 10 echipe de tineri din București, Timișoara, Reșița, Slatina, Râmnicu-Vâlcea și Buzău.
Proiectul și-a propus să transforme preocuparea pentru mediu într-un exercițiu practic de implicare civică. Tinerii au analizat informații privind poluarea aerului, gestionarea deșeurilor și spațiile verzi, au identificat instituțiile responsabile și au evaluat cât de ușor poate un cetățean să afle ce se întâmplă în orașul său și să monitorizeze activitatea autorităților publice.
Ce am constatat: Datele există, dar sunt dificil de găsit și de înțeles
Una dintre principalele concluzii ale exercițiului este că accesul la informații privind calitatea mediului rămâne dificil. Datele sunt adesea dispersate între mai multe instituții, publicate în formate greu de utilizat sau prezentate într-un limbaj excesiv de tehnic. Cele mai dificil de accesat informații sunt cele privind trasabilitatea deșeurilor și situația spațiilor verzi.
Există, de asemenea, probleme în ceea ce privește monitorizarea. Calitatea aerului este măsurată printr-o rețea națională limitată de stații de monitorizare, care nu funcționează întotdeauna în condiții optime. Trei dintre cele șase orașe analizate nu dispun de rețele locale suplimentare de monitorizare. Bucureștiul, Timișoara și Râmnicu-Vâlcea beneficiază, de asemenea, de propriile sisteme de măsurare, dezvoltate ca urmare a unor inițiative ale societății civile. Traficul rutier continuă să fie cea mai importantă sursă a degradării calității aerului, reprezentând peste 60% din emisiile de poluanți din București.
În cazul spațiilor verzi, multe administrații locale nici măcar nu pot furniza o cifră exactă privind suprafața de care dispun. Registrele Spațiilor Verzi sunt rareori actualizate, iar în unele cazuri nu oferă informații care să poată fi utilizate în mod eficient pentru planificare și monitorizare. Lipsa unor date complete face dificilă evaluarea progresului și stabilirea unor obiective clare pentru extinderea suprafețelor verzi.
Monitorizarea gestionării deșeurilor s-a dovedit, de asemenea, dificilă. În toate orașele analizate, ratele de reciclare sunt sub 10%, iar o proporție semnificativă a deșeurilor continuă să ajungă la gropile de gunoi. Colectarea separată a deșeurilor este insuficient dezvoltată, iar sistemele de sortare sunt limitate în unele cazuri. De exemplu, în Timișoara deșeurile sunt colectate în doar două fracții.
Planificarea strategică rămâne limitată
Tinerii au identificat o altă problemă: existența unui număr mare de strategii și planuri care nu sunt întotdeauna corelate între ele. Strategiile de dezvoltare locală, planurile privind energia și clima, strategiile sectoriale și Planurile de Acțiune pentru Orașe Verzi coexistă adesea fără o viziune unitară. În plus, unele documente esențiale lipsesc sau nu au fost actualizate. Bucureștiul nu are încă un Plan Integrat de Calitate a Aerului, deși a fost condamnat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru depășirea limitelor de poluare. Timișoara nu dispune de o Strategie privind Spațiile Verzi care să respecte cerințele legale, în timp ce Râmnicu-Vâlcea nu are un Plan de Menținere a Calității Aerului actualizat.
Ce recomandă tinerii pentru orașe mai verzi și mai sănătoase
Tinerii consideră că primul pas este îmbunătățirea transparenței și a accesului la informații. Aceștia propun crearea unor platforme unice (tablouri de bord urbane) unde cetățenii să poată găsi date actualizate privind calitatea aerului, spațiile verzi și gestionarea deșeurilor, precum și instrumente simple pentru monitorizarea progresului autorităților publice.
Aceștia susțin extinderea zonelor pietonale și limitarea traficului auto în jurul școlilor, creșterea suprafețelor verzi și utilizarea unor soluții bazate pe natură, mai ușor de întreținut și mai eficiente pentru adaptarea la schimbările climatice. De asemenea, solicită un sistem mai transparent de gestionare a deșeurilor, extinderea principiului „plătești pentru cât arunci” și promovarea economiei circulare.
Introducerea unor măsuri educaționale, precum instalarea unor senzori pentru monitorizarea poluării în școli, dezvoltarea grădinilor comunitare și extinderea infrastructurii pentru compostare, ar contribui la creșterea implicării civice și la îmbunătățirea calității mediului.
10 rapoarte despre calitatea mediului urban
Calitatea mediului: Lecții din 6 orașe și 10 exerciții de monitorizare civică
Calitatea mediului în Municipiul București: calitatea aerului și eficiența energetică
Calitatea mediului în Municipiul Timișoara: calitatea aerului, gestionarea deșeurilor și spațiile verzi și regenerarea urbană
Calitatea mediului în Municipiul Râmnicu-Vâlcea: calitatea aerului și spațiile verzi și biodiversitatea
Calitatea mediului în Municipiul Slatina: calitatea aerului
Calitatea mediului în Municipiul Buzău: calitatea aerului
Calitatea mediului în Municipiul Reșița: calitatea aerului
Rapoarte publicate în cadrul proiectului „Youth for Green Romania” (2024-3-RO01-KA154-YOU-000285479), implementat de Centrul Român de Politici Europene.
Conținutul acestui material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenția Națională și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care pot fi utilizate informațiile conținute în acesta.