CRPE lanseaza Ghidul "Participarea societății civile la procesul decizional", destinat reprezentanților societății civile care urmăresc implicarea în procesul de luare a deciziei, participarea activă și influențarea politicilor publice inițiate de autorități.
Volumul "Eu votez DNA" reunește o serie de interviuri cu Daniel Morar, Liviu Papici, Nistor Călin, Horia Georgescu, Cristi Danileț și Laura Ștefan. Într-un moment crucial pentru instituțiile anticorupție, Cristian Ghinea dezvăluie cititorului părerile și reacțiile oamenilor de cealaltă parte a baricadei și spulberă mitul justiției televizate invocat atât de des în mass-media.
Republica Moldova este statul cel mai avansat din Parteneriatul Estic în ce privește dialogul pentru liberalizarea vizelor, iar UE trebuie să dea un semnal politic pentru această regiune. Tensionarea relației UE – Ucraina pune R. Moldova în postura singurului stat din Parteneriat în care orientarea pro-europeană este consistentă și produce reforme interne.
Raportul face limpede că integrarea Serbiei în UE depinde de rezolvarea problemei Kosovo, prietenii Serbiei din UE trebuie să faciliteze dialogul și compromisul, nu să ajute forțele naționaliste anti-UE de la Belgrad. Singura interesată ca integrarea europeană a Serbiei să eșueze este Rusia. România, Spania, Grecia, Cipru și Slovacia au alte interese strategice în Serbia și Kosovo decât Rusia.
În săptămâna în care guvernele celor două țări se vor întruni în ședință comună la Iași, Centrul Român de Politici Europene publică raportul său anual privind relația dintre România și Republica Moldova. Intitulat ”De la relansarea relației la acumularea restanțelor”, raportul CRPE acoperă cele mai importante aspecte ale cooperării dintre cele două state în 2011.
Autorii fac o trece in revista a finantarilor acordate de Romania si a cooperarii institutionale. O concluzie generala este aceea ca desi vointa politica este prezenta, gestionarea relatiei se face fragmentar si inertial.
Raportul subliniază faptul că tratatul Lisabona conferă legislativelor naționale posibilitatea de a avea un rol mai activ în domeniul politicilor europene, mai ales în relaţia lor cu executivul. Acest rol nu este însă fructificat îndeajuns de Parlamentul României, care rămâne marginal în procesul de coordonare a afacerilor europene.
Pornind de la literatura de specialitate privind europenizarea, studiul arată că Uniunii Europene i-a lipsit un acquis semnificativ în domeniul anticorupţiei. Mai mult, în relaţia cu România, Comisia Europeană s-a aflat într-un proces de învăţare deoarece a trecut de la condiţionalităţi care cereau adoptarea unor legi sau instituţii, până la a pune pe agendă implementarea şi funcţionalitatea efectivă a acestora.
Studiul prezintă situația actuală a programului, precum și poziția fiecărei țări din Parteneriat față de această inițiativă, cu un accent special pe Republica Moldova. Raportul aduce argumente în sprijinul ideii că deși se pot observa unele realizări, Parteneriatul Estic este departe de a-și atinge potențialul deplin și are nevoie de câteva succese vizibile
Cercetarea de faţă urmăreşte o evaluare a eficacităţii si funcţionării Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în domeniul justiţiei agreat de Uniunea Europeană şi România, analizând factorii care au facilitat acceptarea și implementarea condiţionalităţilor UE în domeniu.
