Mai 2012
Autori: Cristian Ghinea, Ciprian Ciucu, Tudor Cojocariu
Centrul Român de Politici Europene (CRPE) și Asociația pentru Politică Externă din Chișinău dau publicității raportul „Nota 8,6 din 10 pentru acțiunile din faza I –de ce ar trebui Comisia Europeană să recomande trecerea în faza a doua a Planului de Acțiuni pentru liberalizarea vizelor”.Cele două organizații au evaluat progresele făcute de Republica Moldova în aplicarea Planului Național de Acțiuni pentru liberalizarea vizelor. Planul de Acțiuni convenit cu UE cuprinde două faze, iar evaluarea CRPE – APE acoperă sub-acțiunile din prima fază. Din cele 163 de sub-ațiuni, evaluarea arată că RM a îndeplinit complet 76% și încă 10% sunt foarte aproape de îndeplinire. Scorul total de transpunere a condițiilor este astfel de 86%.Uniunea Europeană trebuie să ia o decizie privind trecerea în faza a doua, iar autorii raportului îndeamnă Comisia Europeană să recomande trecerea în faza a doua, pe baza rezultatelor de până acum. Restanțele cele mai mari sunt în zona legislației anti-discriminare și a luptei cu corupția, dar faza a doua presupune totuși continuarea monitorizării atente din partea UE. Apropierea recompensei (ridicarea vizelor) va crește probabilitatea adoptării măsurilor necesare în cele două domenii. Planul de Acțiuni presupune reforme complexe și delicate (de pildă reforma structurilor de forță din R. Moldova), iar reformele din celelate domenii riscă să întârzie din cauza amânării trecerii în faza a doua.
Republica Moldova este statul cel mai avansat din Parteneriatul Estic în ce privește dialogul pentru liberalizarea vizelor, iar UE trebuie să dea un semnal politic pentru această regiune. Tensionarea relației UE – Ucraina pune R. Moldova în postura singurului stat din Parteneriat în care orientarea pro-europeană este consistentă și produce reforme interne. Se manifestă la Chișinău un scepticism tot mai accentuat cu privire la voința UE de a face progrese. Acest scepticism trebuie contracarat, recomandă raportul.
Analiza CRPE – APE include de asemenea:
– o comparație între parcursul țărilor din Balcanii de Vest și R. Moldova în ce privește vizele (autorii atrag atenția că legislația antidiscriminare a întâmpinat aceleași obstacole în Serbia, Bosnia, Macedonia și Muntenegru, iar aceste țări au adoptat asemenea legi doar cu puțin timp înainte de ridicarea vizelor).
– o analiză a modului în care se ia decizia la Bruxelles (autorii arată că implicarea Parlamentului European în procedura de codecizie poate fi o șansă pentru R. Moldova).
Raportul atrage atenția asupra problemei politicilor anti-corupție din R. Moldova, domeniu unde UE ar trebui să investească mai multă credibilitate politică (cel puțin câtă investește în domeniul legislației antidiscriminare). Tema anticorupție este populară în R. Moldova, iar o implicare mai atentă a UE ar produce efecte.
Sinteza acestui raport poate fi descărcată aici.
Înregistrarea evenimentului de lansare la Chișinău a raportului aici.