Peste 500 de tineri implicați în monitorizarea politicilor de mediu
„Am văzut cum arată orașele și spațiile fericite din alte țări. Știți ce au în comun? Verdele”, ne-a spus Flavia, una dintre participantele din Timișoara. Pornind de la această întrebare simplă – ce face un oraș mai sănătos și mai plăcut pentru locuitori – CRPE a organizat 12 ateliere de lucru cu peste 500 de participanți și a lucrat timp de 5 luni alături de 10 echipe de tineri din București, Timișoara, Reșița, Slatina, Râmnicu-Vâlcea și Buzău.
Obiectivul proiectului a fost de a transforma preocuparea pentru mediu într-un exercițiu practic de implicare civică. Tinerii au analizat informații despre poluarea aerului, gestionarea deșeurilor și spațiile verzi, au identificat instituțiile responsabile și au evaluat cât de ușor poate un cetățean să afle ce se întâmplă în orașul său și să urmărească activitatea autorităților publice.
Ce am aflat: datele există, dar sunt greu de găsit și de înțeles
Una dintre principalele concluzii ale exercițiului este că accesul la informațiile privind calitatea mediului rămâne dificil. Datele sunt adesea dispersate între mai multe instituții, publicate în formate greu de utilizat sau prezentate într-un limbaj excesiv de tehnic. Cele mai greu accesibile informații sunt cele privind trasabilitatea deșeurilor și situația spațiilor verzi.
Problemele apar și la nivelul monitorizării. Calitatea aerului este măsurată printr-o rețea națională limitată de stații, care nu funcționează întotdeauna în parametri optimi. În 3 dintre cele 6 orașe analizate nu există rețele locale suplimentare de monitorizare. București, Timișoara și Râmnicu-Vâlcea beneficiază și de sisteme proprii de măsurare, dezvoltate în urma unor inițiative ale societății civile. Traficul rutier continuă să aibă cea mai mare contribuție la degradarea calității aerului, fiind responsabil pentru peste 60% din emisiile de poluanți în București.
În cazul spațiilor verzi, multe administrații locale nu pot indica cu exactitate nici măcar suprafața de care dispun. Registrele Spațiilor Verzi sunt rareori actualizate, iar în unele cazuri nu oferă informații utilizabile pentru planificare și monitorizare. Lipsa unor date complete face dificilă evaluarea progresului și stabilirea unor obiective clare pentru extinderea zonelor verzi.
Monitorizarea gestionării deșeurilor s-a dovedit dificilă. În toate orașele analizate, procentele de reciclare sunt sub 10%, iar o mare parte din deșeuri ajung în continuare la depozitele de gunoi. Colectarea selectivă este insuficient dezvoltată, iar în unele cazuri sistemele de sortare sunt limitate. De exemplu, Timișoara colectează deșeurile pe doar două fracții.
Planificarea strategică este limitată
Tinerii au observat și o altă problemă: existența unui număr mare de strategii și planuri care nu sunt întotdeauna corelate între ele. Strategii de dezvoltare locală, planuri pentru energie și climă, strategii sectoriale sau Planuri de Acțiune pentru Orașe Verzi coexistă adesea fără o viziune unitară. În plus, unele documente esențiale lipsesc sau nu sunt actualizate. Bucureștiul nu are încă un Plan Integrat de Calitate a Aerului, deși a fost condamnat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru depășirea limitelor de poluare. Timișoara nu dispune de o Strategie a Spațiilor Verzi conformă cu cerințele legale, iar Râmnicu-Vâlcea nu are un Plan de Menținere a Calității Aerului actualizat.
Ce recomandă tinerii pentru orașe mai verzi și mai sănătoase
Participanții consideră că primul pas este îmbunătățirea transparenței și accesului la informații. Ei propun crearea unor platforme unice (dashboarduri urbane) unde cetățenii să poată găsi date actualizate despre calitatea aerului, spațiile verzi și gestionarea deșeurilor, precum și instrumente simple pentru monitorizarea progresului autorităților.
Tinerii susțin extinderea zonelor pietonale și limitarea traficului auto în jurul școlilor, creșterea suprafețelor verzi și utilizarea soluțiilor bazate pe natură, mai ușor de întreținut și mai eficiente pentru adaptarea la schimbările climatice. Ei solicită, de asemenea, un sistem mai transparent de gestionare a deșeurilor, extinderea principiului „plătești cât arunci”, promovarea economiei circulare.
Iintroducerea unor măsuri educaționale, precum instalarea de senzori de monitorizare a poluării în școli, amenajarea de grădini comunitare și dezvoltarea infrastructurii de compostare, ar ajuta la creșterea implicării civice și o mai bună calitate a mediului.
10 rapoarte care explică calitatea mediului urban
Cele 10 rapoarte realizate în cadrul proiectului oferă o imagine detaliată asupra provocărilor de mediu din cele șase orașe și propun soluții care trebuie luate în considerare de autorități și comunități.
Calitatea mediului: Lecții din 6 orașe și 10 exerciții de monitorizare civică
Calitatea mediului în Municipiul București: calitatea aerului și eficiența energetică
Calitatea mediului în Municipiul Timișoara: calitatea aerului, managementul deșeurilor și spații verzi și biodiversitate
Calitatea mediului în Municipiul Râmnicu-Vâlcea: calitatea aerului și spații verzi și biodiversitate
Calitatea mediului în Municipiul Slatina: calitatea aerului
Calitatea mediului în Municipiul Buzău: calitatea aerului
Calitatea mediului în Municipiul Reșița: calitatea aerului
Rapoarte publicate în cadrul proiectului „Youth for Green Romania” (2024-3-RO01-KA154-YOU-000285479), derulat de Centrul Român de Politici Europene.
Conţinutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenţia Naţională şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei.