Webinar: Cât de deschise sunt autoritățile publice locale din Republica Moldova?

Webinar: Cât de deschise sunt autoritățile publice locale din Republica Moldova?

La Centrul Român de Politici Europene am analizat în ultimele luni transparența administrațiilor publice locale din Republica Moldova și relația acestora cu cetățenii și societatea civilă.

Am început acest demers luând în considerare că, pentru cetățeni, primăria este probabil instituția cu care interacționează cel mai des și de la care cer soluții pentru comunitatea din care fac parte. Și vorbim de servicii publice eficiente, infrastructură mai bună, orașe accesibile, transport public eficient, parcuri sau aer mai puțin poluat. Totuși, de prea multe ori, comunicarea autorităților locale cu cetățenii și includerea acestora în procesele de decizie locale depinde mai degrabă de deschiderea persoanelor care sunt în funcțiile de conducere și nu există proceduri asumate, „instituționalizate”, de informare și consultare cu aceștia

Despre aceste provocări am dezbătut recent într-un webinar cu reprezentanți ai autorităților publice locale din R.Moldova și România, jurnaliști și activiști civici, precum și cu echipa de 10 monitori care au evaluat transparența autorităților publice locale din trei raioane: Cimișlia, Căușeni, Basarabeasca.

Ce definește o administrație publică locală transparentă și deschisă? 




O primărie transparentă, în viziunea primarului sectorului 6 (București), Ciprian Ciucu, și a primarului orașului Cimișlia, Sergiu Andronachi, ține de asigurarea accesului liber la informații de calitate pe cât mai multe platforme (website și rețele sociale), asigurarea unor răspunsuri clare și transparente la solicitările de informații și, în mod special, de a ajuta cetățenii să înțeleagă activitatea primăriei și cum sunt fundamentate obiectivele de investiții. Simpla publicare a bugetului local nu reprezintă neapărat o “dovadă” de transparență, dacă acesta este extrem de opac și greu de parcurs de cetățeni.

Ciprian Ciucu: Transparența face bine celor care nu își propun altceva decât să pună accent pe interesul public. Înainte de a fi primar, mă nemulțumea modul în care era organizată informația de care aveai nevoie și cum aveai acces la ea. Mă deranja practica prin care apăreau proiecte pe ordinea de zi, care nu erau anunțate. Atunci când se voia să se ascundă ceva, se practica această listă suplimentară.

Sergiu Andronachi: Nu avem probleme cu transparența (n.n la nivelul orașului Cimișlia), deoarece întotdeauna am încercat să informăm, în primul rand, cetățenii despre activitățile pe care le întreprindem. Pe pagina de Facebook publicăm des și încercam să informăm comunitatea, iar, într-o perioadă, publicam și raportul de activitate săptămânal. Organizăm deseori discuții cu cetățenii în teritoriu. La angajarea personalului, implicăm și consilieri ca membri ai concursului.

Ion Oboroceanu (monitor) consideră că autoritățile sunt transparente în măsura în care cetățenii le permit: Ele sunt deschise în măsura în care noi, cetățenii, le permitem să fie. M-am interesat și au fost foarte puține cereri de acces la informații și de alt tip până am solicitat noi, în contextul proiectului.

 



Vitalie Călugăreanu, jurnalist Report.md: (…)Am mers în teritoriu să vedem ce se întâmplă la modul practic și să relatăm despre problemele pe care le identificăm. Lucrurile, dintr-o parte, nu par foarte grave, însă, în realitate, în ceea ce privește transparența, nu stau foarte bine. (…) Problemele sau frământările politice dintre consiliu-primar își lasă amprenta asupra vieții comunităților respective. Aceste divergențe fac ca lucrurile să nu să se dezvolte suficient de bine.

Ce provocări sunt în comunicarea dintre autoritățile locale și cetățean?

Ciprian Ciucu: O modalitate de comunicare eficientă cu cetățenii depinde, în primul rând, de obiectivul comunicării. De obicei, îți alegi canalul de comunicare în funcție de politica locală pe care o vrei promovată și discutată. (…) Provocarea este, uneori, să explici de ce nu e bine așa cum propune cetățeanul, dar, din păcate, nu poți tot timpul să prezinți o analiză SWOT a unei decizii.

Natalia Răileanu explică că lipsa de experiență a primarilor îi împiedică să abordeze constructiv comunicarea cu societatea civilă: Bănuiesc că, primarii la primul mandat, probabil, nu știu cum să reacționeze la valurile de întrebări și probleme. Însă tot ei ar trebui să înțeleagă că societatea civilă este cea care vine în ajutorul APL-ului și, respectiv, ar trebui să aibă mai multă deschidere față de ei.

Cum putem asigura o comunicare eficientă cu cetățenii și societatea civilă?

Ciprian Ciucu: Ideea este să ajungi cu costuri minime și impact maxim în funcție de canalul ales, în funcție de obiectivul pe care ți l-ai ales.

Ion Oboroceanu consideră că se pot obține schimbări în favoarea comunității dacă cetățenii se implică: Noi, cetățenii, prin audieri, cereri, dezbateri publice etc. putem și trebuie să lucrăm la identificarea problemelor și la soluționarea lor.

Gheorghe Cojoc sugerează inclusiv o reglementare mai strictă la nivel de legislație: La nivel național chiar, ar trebui undeva reglementat prin lege ca transparența să devină un imperativ și lipsa ei să fie sancționată prin lege.

Mai multe informații despre cât de transparente sunt APL-urile din țară, dar și recomandări despre cum asigurăm o comunicare eficientă între APL și cetățeni, aflați din discuția integrală, accesibilă aici.

Vă îndemnăm să răsfoiți și raportul realizat de echipa CRPE-MD și Centrul pentru Politici și Reforme: Cât de deschise sunt autoritățile publice locale din Republica Moldova? 

Despre proiect: 
Activitatea a fost realizată în cadrul proiectului Creşterea capacităţii societăţii civile la nivel local pentru monitorizarea administraţiilor publice locale implementat de Reprezentanţa din Republica Moldova a Centrului Român de Politici Europene şi este finanţat de Uniunea Europeană şi Fundaţia Konrad Adenauer, în cadrul Programului de granturi „Dezvoltarea societăţii civile la nivel local în Republica Moldova”.

Proiectul ”Dezvoltarea societăţii civile la nivel local în Republica Moldova” este implementat în parteneriat cu Centrul Analitic Independent ”Expert-Grup”, Asociaţia pentru Democraţie Participativă ”ADEPT”, Asociaţia pentru Politica Externă şi Asociaţia Obştească Centrul European Pro-Europa din Comrat.

Scopul Proiectului este de a contribui la dezvoltarea societăţii civile de nivel local din Republica Moldova care promovează şi monitorizează transparenţa şi responsabilitatea instituţiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere RM-UE.