Comisia Europeană a publicat săptămâna trecută ediția din 2026 a Raportului privind statul de drept. Pentru România, concluzia este una simplă: problemele semnalate în ultimii ani continuă, unele chiar s-au agravat, iar tonul Comisiei este vizibil mai critic.
În anii trecuți, am scris la CRPE că limbajul raportului nu reflecta întotdeauna gravitatea problemelor cu care se confruntă statul de drept în România. În ediția din acest an, spunem noi, Comisia descrie mult mai direct o serie de deficiențe pe care organizațiile și cetățenii preocupați de statul de drept le semnalează de ani de zile.
Deși raportul nu aduce dezvăluiri spectaculoase, el confirmă că reformele așteptate întârzie, multe dintre recomandările formulate în anii precedenți rămân neimplementate, iar lupta împotriva corupției continuă să fie afectată de lipsa rezultatelor. Sistemul judiciar nu reușește să demonstreze că poate sancționa eficient corupția, inclusiv atunci când aceasta îi privește pe propriii săi membri.
Sau, ca să fim puțin plastici, am putea spune că lupta împotriva anticorupției continuă să fie prioritară.
Dosarele de corupție continuă să fie clasate
Comisia constată că eficiența combaterii corupției este în continuare afectată de numărul mare de dosare clasate sau închise ca urmare a intervenirii prescripției.
„Clasarea dosarelor de corupție, inclusiv a celor de nivel înalt, precum și eliberarea inculpaților ca urmare a împlinirii termenului de prescripție au continuat, afectând negativ percepția publicului cu privire la capacitatea sistemului judiciar de a combate eficient corupția.”
Niciun progres în combaterea corupției din sistemul judiciar
Recomandarea formulată de Comisie în anii anteriori privind adoptarea unor măsuri eficiente pentru investigarea și sancționarea faptelor de corupție din sistemul judiciar rămâne neimplementată. Pentru prima dată, raportul spune explicit că nu s-au înregistrat niciun fel de progrese.
„Nu s-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește recomandarea de a se lua măsuri pentru a asigura cercetarea și urmărirea penală eficace a infracțiunilor de corupție în sistemul judiciar.”
Presiuni asupra societății civile
Finanțarea partidelor politice rămâne insuficient transparentă
Raportul constată că nici în acest domeniu nu s-au înregistrat progrese. Din păcate, nu este o concluzie surprinzătoare. De ani de zile, colegii de la Expert Forum și numeroase investigații jurnalistice, inclusiv cele publicate de Snoop.ro, documentează lipsa de transparență privind finanțarea partidelor politice și utilizarea fondurilor publice.
Unele concluzii ale Comisiei rămân excesiv de optimiste
Există însă și aspecte în care aprecierea Comisiei pare prea indulgentă.
De exemplu, raportul notează că „s-au înregistrat unele progrese” în ceea ce privește eficacitatea sistemului declarațiilor de avere. Este o concluzie greu de reconciliat cu realitatea creată după decizia Curții Constituționale, care a eliminat caracterul public al declarațiilor de avere și a redus semnificativ transparența acestui mecanism. Nici până astăzi autoritățile nu au propus o soluție care să restabilească transparența, iar declarațiile publice din ultimele luni indică faptul că nici nu există intenția de a face acest lucru. În mod similar, evaluarea referitoare la activitatea Agenției Naționale de Integritate pare să ignore diminuarea rolului efectiv al instituției în ultimii ani.