Raport: Cât de deschise sunt autoritățile publice locale din Republica Moldova?

Raport: Cât de deschise sunt autoritățile publice locale din Republica Moldova?

Autori: Alexandru Damian (Centrul Român de Politici Europene), Vlada Ciobanu (Centrul de Politici și Reforme, R. Moldova), Olesea Garbuz (Reprezentanța din Republica Moldova a Centrului Român de Politici Europene)

Cetățenii joacă un rol cheie în identificarea și propunerea de soluții pentru rezolvarea problemelor la nivelul comunității. Participarea continuă a acestora în procesul decizional înseamnă soluții pentru o dezvoltare sustenabilă și îmbunătățirea calității serviciilor publice. Relația dintre cetățean și autoritatea publică locală este definitorie pentru orașe sustenabile, iar participarea civică este facilitată de transformările digitale în desfășurare. La nivelul Uniunii Europene se adoptă din ce în ce mai des soluții ce oferă un rol însemnat cetățeanului în procesul de decizie.

Există o tendință de a oferi noi roluri și responsabilități pentru cetățeni în guvernarea locală prin „instituționalizarea” a noi forme de colaborare și „contracte” cu autoritățile publice. Acestea vizează acordarea unui rol sporit cetățeanului în administrarea orașului prin includerea sa în procesele de decizie sau sporirea responsabilității și capacității acestuia de a influența politica de la nivel local, prin participarea la grupuri de lucru, consultări publice sau bugetare participativă.

Pentru cetățeni, Primăria este o instituție cu care pot interacționa și de la care cer mai des soluții.  Totuși, de prea multe ori comunicarea autorităților locale cu cetățenii depinde mai degrabă de deschiderea persoanelor care sunt în funcțiile de conducere. În Republica Moldova, instituția Primăriei continuă a fi în topul instituțiilor în care au încredere cetățenii. Conform ultimului Barometru al Opiniei Publice (februarie, 2021), 43,3% au o oarecare încredere, iar 12,5% au foarte multă încredere. În contrast, Parlamentul și Guvernul au niveluri de încredere mult mai scăzute.

Evaluarea calității acestei interacțiuni depinde în mare măsură de gradul de satisfacție al cetățenilor față de serviciile publice oferite, iar procesele de guvernare electronică, transparență, participare civică activă sau consultare publică sunt factori cheie în livrarea eficientă a acestora.  Pe măsură ce implicarea cetățenilor în procesul de elaborare a politicilor publice de la nivel local crește, rolul autorității publice trebuie să se adapteze și să țină cont mai mult de inițiativele din comunitate. Autoritățile publice locale trebuie să îndeplinească un rol de suport, de exemplu, oferind facilități sau punând la dispoziție cetățenilor instrumente formale de implicare. În plus, ele pot folosi resurse disponibile pentru a finanța proiecte la nivel comunitar.

Cu toate acestea, așa cum arată rapoartele societății civile, transparența autorităților publice locale din Republica Moldova și procesul de implicare și consultare a cetățenilor în deciziile publice rămâne limitat. Accesul la informație și participarea cetățenilor în procesul decizional nu sunt procese asumate și promovate de autoritățile publice. Un raport al IDIS Viitorul privind transparența autorităților publice locale, aferent activității acestora în anul 2019, arată ca 41% dintre autoritățile raionale și 58% dintre autoritățile locale de nivel întâi (orașe și sate) nu au organizat consultări publice în anul 2019, iar 91% dintre autoritățile raionale și 88% dintre autoritățile locale de nivel întâi nu au întocmit un raport de sinteză privind recomandările primite în urma consultărilor publice.

CRPE publică raportul Cât de deschise sunt autoritățile publice locale din Republica Moldova? Rezultatul evaluării în trei raioane: Cimișlia, Basarabeasca și Căușeni în care prezintă rezultatele monitorizării APL-urilor din cele trei raioane din Republica Moldova care s-a desfășurat pe o perioadă de trei luni. Explicăm care sunt problemele, lacunele, dar și cazurile de bune practici pe care le-am identificat în urma evaluării și venim cu o serie de concluzii și recomandări privind transparența APL-urilor și cooperarea între ONG-uri, cetățeni, grupuri civice și autoritățile publice locale.

Raportul poate fi descărcat aici

Despre proiect:

Raportul a fost realizat în cadrul proiectului Creşterea capacităţii societăţii civile la nivel local pentru monitorizarea administraţiilor publice locale implementat de Reprezentanţa din Republica Moldova a Centrului Român de Politici Europene şi este finanţat de Uniunea Europeană şi Fundaţia Konrad Adenauer, în cadrul Programului de granturi „Dezvoltarea societăţii civile la nivel local în Republica Moldova”.

Proiectul ”Dezvoltarea societăţii civile la nivel local în Republica Moldova” este implementat în parteneriat cu Centrul Analitic Independent ”Expert-Grup”, Asociaţia pentru Democraţie Participativă ”ADEPT”, Asociaţia pentru Politica Externă şi Asociaţia Obştească Centrul European Pro-Europa din Comrat.

Scopul Proiectului este de a contribui la dezvoltarea societăţii civile de nivel local din Republica Moldova care promovează şi monitorizează transparenţa şi responsabilitatea instituţiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere RM-UE.