Programele de bugetare participativă continuă panta descendentă din ultimii ani. Anul 2025 vine cu noi recorduri negative în implementarea programului la nivelul reședințelor de județ și a Bucureștiului. În 2025, numai 5 reședințe de județ au desfășurat programe participative, comparativ cu 10 astfel de programe în 2024 și 15 (14 reședințe de județ și o primărie de sector) în 2023. Timișoara, Oradea, Pitești, Vaslui și Cluj-Napoca au derulat programe participative, cu mențiunea că, în cazul ultimelor două, acestea au fost programe limitate tematic și financiar sau au fost inițiative derulate prin intermediul organizațiilor non-guvernamentale.
Când funcționează bugetarea participativă
În ultimii ani, am subliniat în mod repetat că instrumentul de bugetare participativă nu poate funcționa atunci când este conceput exclusiv ca un exercițiu de imagine sau în absența unor resurse reale alocate. Din păcate, majoritatea programelor participative au eșuat nu din lipsa dorinței de implicare a comunității, ci din cauza faptului că administrațiile locale nu au știut cum să folosească acest instrument. De cele mai multe ori, nu și-au asumat programul în mod real și l-au tratat (foarte) superficial.
Ce fac bine administrațiile locale care derulează programe de bugetare participativă funcționale? În primul rând, își asumă aceste programe. Această asumare presupune faptul că leadershipul primăriei le susține în mod real, le înțelege, participă activ la etapele lor și deleagă responsabilități clare, împreună cu persoane desemnate să le gestioneze. Un exemplu relevant în acest sens este programul de bugetare participativă din Timișoara, cel care funcționează cel mai bine în România, sau cel din Oradea, aflat la a 4-a sesiune anuală consecutivă.
În al doilea rând, programele de bugetare participativă trebuie să se bazeze pe regulamente clare, elaborate și dezbătute împreună cu comunitatea și autoritatea locală, precum și pe obiective bine definite. Până în prezent, în România au funcționat în principal programe participative concepute pentru a aborda probleme punctuale, de mică amploare, la nivel de cartier sau comunitate, cu bugete relativ reduse.
Și, în treilea rând, este nevoie de un proces clar structurat și transparent, cu responsabilități bine definite pentru fiecare etapă a programului: promovare, scrierea proiectelor, depunerea și selecția acestora (inclusiv ajustările necesare), votul și, nu în ultimul rând, implementarea și monitorizarea.
Bugetarea participativă în 2025
Cifrele din 2025 nu sunt încurajatoare. Bugetarea participativă a beneficiat de o alocare de numai 3 milioane RON, comparativ cu 15,05 milioane RON în 2024 și 22,95 milioane RON în 2023. Avem însă și vești bune. Primăria Municipiului Timișoara a desfășurat o ediție pilot dedicată liceelor, cu rezultate foarte promițătoare. La Oradea avem a 4-a sesiune consecutivă de bugetare participativă. Cluj-Napoca și Vaslui au implementat bugetări participative pentru tineri.
Raportul complet este disponibil aici: De ce eșuează bugetarea participativă. Raport de monitorizare al bugetării participative în 2025
CRPE și bugetarea participativă
Scriem de mulți ani la CRPE despre bugetarea participativă. Este un instrument pe care-l apreciem și avem încrederea că poate face o diferență în orașele noastre. Sperăm să fie adoptat de cât mai multe administrații locale și să venim anual cu vești bune, în raportul nostru anual de monitorizare.
Rapoartele noastre procedente sunt disponibile mai jos.
Bugetarea participativă în România. 2024 vine cu un declin evident.
Bugetarea participativă în 2022. Analiza reședințelor de județ
Bugetarea participativă în București (2022)
Bugetarea participativă. Idei pentru regulamente (puțin mai) bune