Bugetarea participativă în România. Recomandări pentru regulamente (puțin mai) bune
Autori: Alexandru Damian, Dragoș Ile
Bugetarea participativă este foarte puțin folosită România, orașele noastre fiind (ca de obicei) pe contrasens față de trendurile europene. În 2022, numai 13 reședințe de județ au derulat programe de bugetare participativă, cu o valoare cumulată de numai 0.2% din totalul veniturilor, deși 25 dintre ele au hotărâri de Consiliu Local prin care se obligă să desfășoare programe participative. În București, numai Primăria Sector 1, Primăria Sector 6 și Primăria Capitalei au desfășurat programe de bugetare participativă, cu o valoare cumulată de 0.1% din veniturile acestora.
La CRPE am citit multe din regulamentele de bugetare participativă de la nivelul orașelor din România și propunem câteva teme majore la care administrațiile locale ar trebui să fie (mai) atente. Integrăm și un check-list pentru administrațiile locale pentru a se asigura că programul lor participativ este construit respectând minime elemente de bună practică.
De ce depinde succesul unui program de bugetare participativă
Succesul unui program de bugetare participativă depinde de multe ori (din păcate) de asumarea expresă a acestuia de către aleșii locali și managementul de top al administrației locale. Am documentat la CRPE prea multe cazuri de programe lansate ca simple exerciții de PR și ulterior abandonate, slab implementate și care au șubrezit și mai tare încrederea dintre cetățeni și administrație. Am documentat însă și cazuri de exemple de bună practică, unde regulamentul de bugetare participativă a fost dezbătut cu cetățenii și societatea civilă, unde aceștia sunt parte a tuturor etapelor programului, iar administrația locală și-a asumat promovarea și susținerea programului.
Rolul administrației locale în bugetarea participativă
Asumarea programului de bugetare participativă trebuie complementată cu un regulament bine structurat, coordonat (în mod ideal) de aparatul de specialitate al primarului, care să răspundă tuturor nevoilor și etapelor programelor. Asta deși, în România, consilierii locali au fost cei care au împins cel mai adesea programele de bugetare participativă.
Este nevoie de transparență în setarea responsabilităților (și de nominalizarea unei unități a administrației/persoane responsabile) și în asigurarea unui proces adecvat de promovare (inclusiv prin ateliere participative pentru comunicare și scriere a proiectelor). Cetățenii și societatea civilă trebuie să fie parte a acestui proces de la bun început, inclusiv în Comisiile de Bugetare participativă, alături de membrii aparatului de specialitate și consilierii locali. Și, cu atât mai important, etapa de implementare trebuie să respecte țintele asumate în cadrul proiectului și să asigure o transparență extinsă a fiecărei sub-etape.
Rolul cetățenilor și societății civile în bugetarea participativă
Este de preferat includerea în Comisia de Bugetare Participativă, în urma unui proces transparent, a unor reprezentanți ai societății civile și grupurilor civice de la nivel local. Rolul cetățenilor și societății civile este însă unul mai important, ei trebuie să fie considerați un partener în toate etapele programului, inclusiv în perioada de implementare și monitorizare/evaluare. În România, rolul aplicantului se limitează (într-o manieră covârșitoare) la cel de observator în perioada de implementare. Chiar și în această situație, aplicantul trebuie să fie informat periodic de stadiul proiectului și să rămână un partener în acest proces, respectiv implementatorul (administrația locală în sine) să publice regulat evoluția proiectelor pe pagina oficială de bugetare participativă.
Cât ține de etapa de monitorizare și evaluare, feedback-ul cetățenilor este critic. La finalul fiecărui ciclu de bugetare participativă, trebuie organizată o consultare publică pentru a prezenta rezultatele ediției tocmai încheiate, precum și pentru a colecta eventuale propuneri de modificare a regulamentului și procesului de implementare. Componenta de evaluare poate fi derulată de un actor terț pentru a ajuta la îmbunătățirea procesului de bugetare participativă.
Ce lipsește de obicei în România în programele de bugetare participativă
De prea multe ori, administrația locală nu derulează o campanie de promovare a programului de bugetare participativă și ulterior a proiectelor declarate eligibile cu activități atât fizice (e.g ateliere participative și întâlniri la nivel de cartiere) cât și online și, cu atât mai rar, ateliere participative cu o componentă de suport pentru dezbaterea ideilor de proiecte și eventual chiar și pentru scrierea proiectelor. Platforma bugetare participativă poate fi folosită și ca spațiudetestare pentru preluarea de noi idei și proiecte de către administrația locală.
Ne-am bucura să vedem și (mai multe) componente de bugetare tematică, de exemplu cu proiecte la nivel de cartiere / școli sau bugetare participativă verde.
Ce e de făcut cu proiectele participative neselectate
Este foarte posibil ca programele de bugetare participativă să primească proiecte cu potențial, dar care să nu treacă de etapa de votare din varii motive (comunicare slabă în jurul programului și/sau o competiție foarte ridicată). Administrația locală nu ar trebuie să le ignore în mod automat, ci în condițiile în care sunt valide și se încadrează în viziunea locală, să fie puse în dezbatere publică și eventual preluate de administrație. Platforma de bugetare participativă poate fi folosită și ca un spațiudetestare pentru noi proiecte și idei pentru administrație
Studiul integral, în limba română, este disponibil aici.