Bugetarea participativă rămâne și în 2023 un instrument foarte puțin folosit de către administrațiile marilor orașe din România. Numai 14 reședințe de județ și o singură primărie de sector din București au derulat programe de bugetare participativă, iar alocările financiare și participarea publică au fost modeste. Sunt puține evoluții pozitive comparativ cu anul 2022 și, din păcate, mai multe negative.
5 primării reședință de județ au derulat pentru prima oară bugetarea participativă în 2023 (Bacău, Vaslui, Buzău, Satu-Mare, Târgu-Jiu), în timp ce alte șase (Primăria Generală a Municipiului București, Cluj-Napoca, Suceava, Tulcea, Baia Mare și Râmnicu-Vâlcea) au abandonat programul în 2023. Numai Primăria Sector 6 a continuat programul la nivelul Bucureștiului, iar Primăria Sector 1, care a anunțat în 2022 o alocare financiară record, a abandonat programul în 2023 după doi ani de eșecuri și un program folosit mai degrabă ca un exercițiu slab de PR.
Publicăm la CRPE raportul Bugetarea participativă în România. De ce administrațiilor locale din România le este atât de greu să lucreze cu cetățenii prin care atragem (din nou) atenția asupra limitărilor programelor de bugetare participativă din România.
Bugetarea participativă la nivelul primăriilor reședință de județ
În 2023, marile orașe (primării reședință de județ și București) au alocat programelor de bugetare participativă 22.95 milioane RON comparativ cu 40.71 milioane RON în 2022. Aceste bugete sunt unele maximale, întrucât în majoritatea cazurilor alocările nu se folosesc în totalitate sau unele primării eșuează complet în implementarea programului.
La nivelul municipiilor reședință de județ, 4 din 4 administrații USR (Timișoara, Brașov, Alba Iulia, Bacău) au desfășurat programe de bugetare participativă în 2023. 4 din 15 administrații cu primari PNL au implementat bugetarea participativă în 2023 (Bistrița, Constanța, Oradea, Târgu-Jiu). 3 din 15 administrații PSD (Buzău, Pitești, Vaslui) au avut un program similar. 2 din 3 administrații UDMR au implementat un program de bugetare participativă în 2023 (Miercurea-Ciuc, Satu Mare). Primăria Târgu-Mureș, condusă de un primar independent, desfășoară programul de bugetare participativă pentru al doilea an consecutiv. La nivelul Bucureștiului, numai Primăria Sector 6 (PNL) a implementat un program de bugetare participativă în 2023.
De ce programul de bugetare participativă nu funcționează în România
Programul de bugetare participativă se lovește însă de aceleași probleme pe care le-am semnalat și în raportul Cum arată bugetarea participativă în România – Analiza reședințelor de județ. În primul rând, un mix de incapacitate administrativă și dezinteres al administrațiilor locale în a elabora și implementa programul într-o manieră sustenabilă. De multe ori, acesta este văzut doar ca un alt obiectiv de bifat, cu regulamente și platforme copiate de la o administrație la altă, fără o delimitare clară a responsabililor pentru etapele proiectului, și o transparență foarte scăzută, în special în ceea ce ține de implementarea și monitorizarea proiectelor votate de public.
- Promovarea programului este insuficientă, multe administrații locale limitându-se în a publica programul pe pagina oficială sau pe rețelele sociale, fără evenimente publice, fără ateliere de promovare și scriere a proiectelor și fără întâlniri cu societatea civilă, grupurile civice sau cetățenii.
- Etapa de analiză a proiectelor primite este și ea tratată superficial, ceea ce conduce într-un final la dificultăți în implementarea acestora.
- Componenta de monitorizare și evaluare este probabil cea mai ignorată și foarte puține administrații locale oferă o platformă actualizată în timp real a stadiului de implementarea a proiectelor și responsabili clari pentru fiecare proiect.
Bugetarea participativă și rolul societății civile
Spațiul civic din ce în ce mai limitat la nivelul orașelor (cu precădere în afara celor foarte mari) conduce și el la un număr limitat de proiecte și o popularitate foarte scăzută. Rolul administrațiilor locale este unul crucial în special în această situație în a promova programul, a desfășura ateliere de lucru pentru scrierea și dezbaterea proiectelor și a asigura o participare sustenabilă. Din păcate, acest lucru se întâmplă foarte rar și de prea multe ori primăriile se limitează în a face minimul posibil.
Am mai scris la CRPE și despre Bugetarea participativă în București – între dezinteres și neîncredere în administrația locală sau Bugetarea participativă. Idei pentru regulamente (puțin mai) bune.