Cum arată bugetarea participativă în România – Analiza reședințelor de județ, Decembrie 2022
Autori: Alexandru Damian, Dragoș Ile
Numai 13 reședințe de județ au derulat programe de bugetare participativă în 2022. Cu alocări financiare mai degrabă modeste, instrumentul de bugetare participativă este puțin folosit în România. Este o consecință a unei gândiri administrative care ignoră deseori implicarea cetățenilor în decizia publică locală și nu vede în cetățeni, grupuri civice sau ONG-uri un partener de dialog.
Subliniem lipsa de transparență a multora dintre administrațiile publice locale cu privire la prezentarea datelor privind programele de bugetare participativă. Această opacitate afectează toate etapele programului, dar în special etapele de implementare a proiectelor votate de cetățeni, respectiv de monitorizare și evaluare a acestora. Câteva caracteristici majore influențează slaba implementare a programului în România.
- Capacitatea limitată a administrației de a implementa într-un termen predictibil și într-o manieră transparentă proiectele votate de cetățeni.
- Implicarea redusă a comunității locale (grupuri civice, fundații comunitare sau ONG-uri) în toate etapele programului, dar mai ales în cele de validare a propunerilor de proiecte, respectiv de implementare și monitorizare.
- Lipsa de deschidere a administrației în etapele premergătoare lansării programului.
- Inconsecvența administrațiilor locale în derularea programului, cu numeroase programe pregătite superficial și ulterior abandonate.
Cum tergiversează administrațiile locale bugetarea participativă
25 de reședințe de județ au programe de bugetare participativă votate prin hotărâri de consiliu local, iar unele pur și simplu ignoră aplicarea lor. Șase au adoptat un program de bugetare participativă pentru prima oară în 2022. Numeroase municipii au inițiat și ulterior abandonat programele de bugetare participativă. Motivele sunt de multe ori slab fundamentate și țin de dezinteresul administrațiilor locale de a derula chiar și programe limitate ca număr de proiecte și alocări financiare.
Cum arată bugetarea participativă în România în funcție de culoarea politică
2 din 4 administrații USR (Timișoara, Alba Iulia) au desfășurat programe de bugetare participativă în 2022, cu Brașov având noul regulament în dezbatere publică (anterior, municipiul a lansat programul și în 2020, și în 2021). 6 din 15 (40%) administrații cu primari PNL au implementat bugetarea participativă în 2022 (Bistrița, Cluj-Napoca, Constanța, Oradea, Suceava, Tulcea). Numai 2 din 15 administrații PSD (Pitești, Baia Mare) au avut un program similar. 1 din 3 administrații UDMR a implementat un program de bugetare participativă în 2022 (Miercurea-Ciuc). Primăria Târgu-Mureș, condusă de un primar independent, are bugetare participativă de anul acesta. Sibiul, cu primar ales din partea Forumului Democrat al Germanilor, a abandonat procesul după 2019. Primăria Râmnicu-Vâlcea (primar PER) a introdus bugetul participativ tot în 2022.
Popularitatea programelor
Timișoara conduce la numărul de proiecte depuse de cetățeni în 2022, cu nu mai puțin de 113. Urmează Cluj, cu 87, și Târgu Mureș cu 74. Cele mai puține proiecte au fost depuse în Pitești (6 proiecte), respectiv Tulcea (16 proiecte). Administrația care va finanța cele mai multe proiecte este Suceava (18 proiecte), urmată de Oradea (17 proiecte) și Târgu Mureș și Baia Mare (10 proiecte). Un număr ridicat de proiecte nu reprezintă în mod obligatoriu o calitate ridicată a programului, dar arată o efervescență în jurul acestuia și o implicare crescută a comunității.
Timișoara conduce și în topul cu cele mai multe voturi valide înregistrate, respectiv cel mai votat proiect. Cu 19,258 voturi valide, respectiv 1,465 voturi pentru cel mai votat proiect, programul este semnificativ mai popular ca în alte municipii. În Cluj-Napoca, cel mai votat proiect a întrunit 675 voturi, la Oradea 528, iar la Târgu-Mureș 526. La Tulcea, ce mai votat proiect a avut numai 108 de voturi, iar la Suceava 184.
Cum putem îmbunătăți procesul de bugetare participativă
Despre cum putem îmbunătăți procesul de bugetare participativă am scris pe larg în raportul lansat de CRPE în noiembrie 2022, Bugetarea participativă în București – între dezinteres și neîncredere în administrația locală. Am propus atunci zece pași pentru procese participative care să răspundă cu adevărat unor nevoi din comunitate, cu un design al programului stabilit împreună cu membrii comunității. Reluăm doar primele două idei: (a) asumarea de către aleșii locali a programelor de bugetare participativă ca instrumente cheie de implicare a cetățenilor în procesele de decizie de la nivel local și (b) elaborarea programului de bugetare participativă în colaborare cu cetățenii, grupurile civice și ONG-urile din comunitate.
Studiul integral, în limba română, este disponibil aici.
Material realizat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
