Cât din investițiile și măsurile de mediu asumate de autoritățile locale a fost implementat și cât de ușor pot cetățenii să urmărească rezultatele?
În cadrul proiectului EmpowerYouth, cinci echipe de tineri au monitorizat modul în care autoritățile publice locale din București, Cluj-Napoca și Iași implementează obiectivele și măsurile de mediu asumate. Exercițiul le-a oferit tinerilor ocazia să înțeleagă mai bine cum sunt puse în practică politicile publice, cum pot participa la deciziile locale și cum pot verifica dacă autoritățile își respectă angajamentele de mediu. Echipele au analizat strategiile locale, investițiile planificate și stadiul implementării acestora, au solicitat informații instituțiilor responsabile și au formulat recomandări. Rezultatele sunt prezentate în cinci rapoarte de monitorizare civică.
Ce au constatat tinerii în urma monitorizării
În București, monitorizarea investițiilor în energie regenerabilă a evidențiat dificultăți în evaluarea rezultatelor acestora. Deși au fost inițiate proiecte de instalare a panourilor fotovoltaice pe clădirile rezidențiale, nu au fost identificate date complete și comparabile privind energia produsă și economiile realizate. O altă echipă de tineri a analizat administrarea Parcului Natural Văcărești și a constatat că, potrivit analizei bugetare, protecția și monitorizarea biodiversității reprezintă mai puțin de 10% din fondurile administrației parcului.
În Cluj-Napoca, tinerii au analizat investițiile în modernizarea transportului public și gestionarea deșeurilor. Monitorizarea a arătat că un proiect care prevedea achiziția a 14 autobuze autonome nu a fost implementat. În cazul altor investiții planificate pentru achiziția de troleibuze, informațiile publice disponibile nu au permis confirmarea clară a stadiului acestora. În domeniul deșeurilor, deși există infrastructură de colectare separată, sortare și tratare, nu au fost identificate date complete privind cantitățile efectiv reciclate, astfel încât nu a putut fi stabilită o rată actualizată de reciclare la nivelul județului.
În Iași, monitorizarea a vizat măsurile asumate de autorități pentru îmbunătățirea calității aerului. Dintre cele 46 de măsuri și investiții incluse în Planul integrat de calitate a aerului, 7 erau finalizate, 33 în curs de implementare, iar pentru 6 nu au fost identificate informații suficiente privind progresul. Potrivit datelor preliminare pentru 2025, la stația de monitorizare Podu de Piatră au fost înregistrate 43 de zile cu depășiri ale valorii-limită zilnice pentru particulele PM10, față de maximum 35 de depășiri permise anual.
Propunerile tinerilor pentru îmbunătățirea politicilor de mediu
Echipele recomandă autorităților să ofere informații mai clare despre proiectele de mediu și rezultatele acestora. Cetățenii ar trebui să poată afla mai ușor ce investiții au fost realizate, câți bani s-au cheltuit și ce rezultate au avut. De exemplu, rapoartele propun publicarea unor date despre energia produsă de panourile solare, cantitățile de deșeuri reciclate, banii folosiți pentru protejarea Parcului Natural Văcărești și efectele măsurilor de reducere a poluării aerului.
O altă direcție importantă este implicarea mai mare a cetățenilor în problemele de mediu din orașele lor. Rapoartele recomandă ca asociațiile de proprietari să fie mai bine informate despre programele pentru instalarea panourilor solare, iar vizitatorii Parcului Natural Văcărești să poată contribui la observarea plantelor și animalelor din parc. În Cluj-Napoca, sunt propuse mai multe inițiative care să încurajeze colectarea separată a deșeurilor. De asemenea, tinerii recomandă autorităților să îi consulte mai des pe cetățeni și să le explice ce s-a întâmplat cu propunerile transmise.
Cinci rapoarte despre cum sunt puse în practică politicile locale de mediu
Calitatea aerului în Municipiul Iași
Biodiversitatea urbană în Municipiul București
Energia regenerabilă în București
Mobilitate urbană durabilă în Cluj-Napoca
Colectarea separată a deșeurilor în Cluj-Napoca

Finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă neapărat cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive pentru Educație și Cultură (EACEA). Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea de finanțare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
