EmpowerYouth a fost dus de șase echipe de tineri din Republica Moldova, instruite și mentorate de echipa CRPE de la Chișinău, în comunități locale din toate zonele țării. Tinerii au avut o misiune concretă și au dus-o cu succes la bun sfârșit: au analiza problemele de mediu din comunitățile lor și modul în care autoritățile locale găsesc soluții și le aplică.
Programul de monitorizare civică gândit în cadrul Empower Youth a adus tineri din municipiile Chișinău și Bălți, din orașul Ștefan Vodă, precum și din comunități din raioanele Strășeni, Rîșcani, Fălești, Anenii Noi și Criuleni. Echipele au monitorizat situația din Ghelăuza și Saca, Văratic, Ștefan Vodă, Chișinău, Pîrlița și Gălășeni, respectiv Dubăsarii Vechi și Delacău. Activitatea a urmărit să transforme interesul tinerilor pentru mediu și schimbări climatice într-o formă concretă de participare civică.
Tinerii au analizat documente și strategii locale, au cerut informații de la autorități, au discutat cu locuitorii și reprezentanții administrațiilor publice, au aplicat chestionare și au făcut mai multe vizite de documentare în teren. Fiecare echipă a venit cu recomandări adresate autorităților locale și a prezentat rezultatele în cadrul unui workshop de bune practici.
Cine sunt monitorii de mediu din Empower Youth și ce au monitorizat
1.Gestionarea deșeurilor în comuna Ghelăuza și starea rigolei din satul Saca
Echipa EcoYouth Ghelăuza a monitorizat două probleme importante pentru comuna Ghelăuza, raionul Strășeni: gestionarea deșeurilor și starea infrastructurii pentru evacuarea apelor pluviale din satul Saca.
Raportul de monitorizare arată că localitatea dispune de un sistem de bază pentru colectarea deșeurilor, însă infrastructura este limitată, nu există colectare separată, iar gunoiștea comunală nu este autorizată conform normelor de mediu. Printre recomandări se regăsesc instalarea de pubele pentru colectare separată, organizarea campaniilor de educație ecologică, modernizarea gunoiștii, decolmatarea periodică a rigolei și plantarea vegetației pentru stabilizarea solului.
Primăria Ghelăuza a salutat inițiativa și a indicat mai multe măsuri care ar putea fi aplicate pe termen scurt, inclusiv acțiuni de informare, ecologizare și instalarea treptată a unor coșuri și pubele suplimentare.
Citește raportul integral aici
2.Starea râului Ciuhur și gestionarea deșeurilor
Tinerii din echipa Nika Varatic au analizat situația de mediu din comuna Văratic, raionul Rîșcani, cu accent pe protecția râului Ciuhur, gestionarea apelor uzate, calitatea apei potabile și sistemul local de salubrizare.
Monitorizarea a evidențiat riscuri de poluare generate de lipsa unui sistem centralizat de canalizare pentru gospodării, depozitarea deșeurilor pe malurile râului, eroziunea terenurilor și existența unei gunoiști locale neautorizate, situate în apropierea intrării în sat. Echipa a analizat și calitatea apei din apeductul local, constatând că aceasta este sigură din punct de vedere microbiologic, dar prezintă neconformități pentru anumiți indicatori chimici.
Tinerii recomandă dezvoltarea infrastructurii de canalizare, monitorizarea mai frecventă a calității apei, protejarea malurilor râului Ciuhur, instalarea containerelor pentru colectare separată și implicarea mai activă a tinerilor și cetățenilor în consultările publice și acțiunile de mediu.
Citește raportul integral aici
3.Spațiile verzi și calitatea mediului în orașul Ștefan Vodă
Echipa Green Mind a monitorizat gestionarea spațiilor verzi și implementarea politicilor locale de mediu în orașul Ștefan Vodă. Cunoscut drept „orașul celor șapte parcuri”, Ștefan Vodă are 47 de hectare de spații verzi și de mai multe documente strategice privind dezvoltarea urbană, energia durabilă și adaptarea la schimbările climatice. Tinerii au urmărit în special întreținerea parcurilor și scuarurilor, revitalizarea centrului istoric Kizil, gestionarea deșeurilor și participarea cetățenilor.
Raportul identifică atât exemple pozitive — investițiile în Parcul Kizil, consultările publice și colaborarea dintre Primărie și Centrul de Tineret — cât și probleme precum întreținerea inegală a spațiilor verzi, colectarea separată insuficient dezvoltată și decalajul dintre obiectivele prevăzute în strategiile locale și ritmul implementării lor.
Recomandările vizează întreținerea regulată a parcurilor, extinderea colectării separate, transparență mai mare privind bugetele și termenele proiectelor și crearea unor mecanisme permanente prin care tinerii să participe la deciziile de mediu.
Citește raportul integral aici
4. Managementul deșeurilor în municipiul Chișinău
Echipa EcoYouth Chisinau a analizat sistemul de gestionare a deșeurilor din municipiul Chișinău, funcționarea colectării separate, trasabilitatea deșeurilor și transparența investițiilor în infrastructura municipală. Raportul arată că municipiul dispune de o infrastructură extinsă de colectare, cu peste 1.200 de platforme deservite de Regia „Autosalubritate”, peste 1.300 de containere pentru materiale reciclabile și investiții importante în autospeciale, containere, stația de transfer și linia de sortare. Cu toate acestea, colectarea separată direct de la cetățeni rămâne foarte redusă în raport cu volumul total al deșeurilor municipale.
Echipa a semnalat și probleme privind platformele învechite, amestecarea deșeurilor colectate, abandonarea molozului și a deșeurilor voluminoase, vandalizarea containerelor și participarea limitată a tinerilor la luarea deciziilor. Printre soluțiile propuse se numără publicarea lunară a datelor privind traseul și destinația deșeurilor, extinderea colectării separate, utilizarea instrumentelor digitale pentru raportarea problemelor și crearea unui Consiliu Civic de Mediu al Tinerilor.
Citește raportul integral aici
5.Spațiile verzi și gestionarea deșeurilor în raionul Rîșcani
EcoVision Balti a monitorizat situația din Pîrlița, raionul Fălești, și Gălășeni, raionul Rîșcani.
În Pîrlița, echipa a analizat activitatea serviciului municipal de salubrizare și accesul gospodăriilor la colectarea deșeurilor. Tinerii au constatat că infrastructura rutieră limitează accesul tractorului de salubrizare în anumite zone, iar cele trei gunoiști din localitate nu sunt autorizate conform cerințelor de mediu.
În Gălășeni, monitorizarea a vizat atât gestionarea deșeurilor, cât și starea spațiilor verzi și a fondului forestier. Echipa a documentat existența unei gunoiști neautorizate și reducerea unor suprafețe împădurite, dar și regenerarea naturală a terenului pe care s-a aflat o fostă gunoiște din apropierea pădurii.
Raportul recomandă dezvoltarea infrastructurii locale de colectare, amplasarea tomberoanelor în zone accesibile, autorizarea și modernizarea spațiilor de depozitare, protejarea pădurilor și implicarea mai activă a cetățenilor în planificarea măsurilor de mediu. Primăriile Pîrlița și Gălășeni au apreciat exercițiul de monitorizare și au transmis că recomandările vor fi analizate în funcție de prioritățile și resursele comunităților.
Citește raportul integral aici
6.Izvoarele și spațiile verzi din raionul Anenii Noi
Echipa Garda Veche a analizat situația de mediu din Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni, și Delacău, raionul Anenii Noi, două comunități rurale aflate în apropierea râului Nistru.
Garda Verde a avut nu mai puțin de șase sesiuni de monitorizare în teren, a consultat locuitori și specialiști și a analizat 11 surse de apă. Raportul abordează accesul la apă și sanitație, starea izvoarelor și fântânilor, gestionarea deșeurilor, protecția fondului forestier și biodiversitatea.
La Delacău, unde nu există sistem centralizat de alimentare cu apă și canalizare, izvoarele și fântânile rămân esențiale pentru comunitate. La Dubăsarii Vechi, analizele au indicat diferențe importante între sursele de apă, unele fântâni publice prezentând valori ridicate ale nitraților. Monitorizarea a identificat și deșeuri abandonate în spațiile verzi și zonele naturale, majoritatea fiind materiale plastice.
Raportul prezintă și inițiative pozitive, precum amenajarea parcului din Delacău, plantările realizate prin
Programul „Generația Pădurii”, împădurirea zonei de plajă din Dubăsarii Vechi și modernizarea Parcului Central. Echipa recomandă testarea periodică a apei, protejarea izvoarelor, dezvoltarea canalizării și a soluțiilor de epurare, extinderea colectării separate și implicarea tinerilor în monitorizarea resurselor naturale.
Citește raportul integral aici
De la interes până la la participare civică
Cele șase rapoarte arată că problemele de mediu sunt strâns legate de calitatea serviciilor publice, accesul la informații și capacitatea cetățenilor de a participa la deciziile locale. De la colectarea deșeurilor și protejarea râurilor până la calitatea apei, spațiile verzi și adaptarea la schimbările climatice, tinerii au analizat probleme care influențează direct viața comunităților lor.
Exercițiul de monitorizare nu s-a limitat la identificarea problemelor. Echipele au discutat cu autoritățile și cetățenii, au documentat situația din teren și au formulat soluții aplicabile la nivel local. Răspunsurile primite de la mai multe primării și instituții arată că monitorizarea civică poate crea un spațiu concret de dialog între tineri și factorii de decizie.
Despre EmpowerYouth
Proiectul EmpowerYouth sprijină implicarea tinerilor prin acțiuni climatice și de mediu, considerate un punct de pornire important pentru o participare civică mai activă. Lipsa implicării tinerilor în procesele democratice rămâne o provocare atât în statele membre ale Uniunii Europene, cât și în țările din vecinătatea UE, în pofida interesului lor crescut pentru schimbările climatice și protecția mediului.
Proiectul urmărește consolidarea capacității a cel puțin 80 de organizații de tineret din România, Republica Moldova, Georgia și Armenia și sprijinirea inițiativelor verzi la nivel local. Prin activități de învățare non-formală, mentorat, transfer de cunoștințe și parteneriate cu societatea civilă și autoritățile publice, tinerii primesc instrumentele necesare pentru a înțelege, monitoriza și influența politicile publice care îi afectează.
Cofinanțat de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA). Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.