Autorii fac o trece in revista a finantarilor acordate de Romania si a cooperarii institutionale. O concluzie generala este aceea ca desi vointa politica este prezenta, gestionarea relatiei se face fragmentar si inertial.
Raportul subliniază faptul că tratatul Lisabona conferă legislativelor naționale posibilitatea de a avea un rol mai activ în domeniul politicilor europene, mai ales în relaţia lor cu executivul. Acest rol nu este însă fructificat îndeajuns de Parlamentul României, care rămâne marginal în procesul de coordonare a afacerilor europene.
Criza datoriilor publice creează o anxietate enormă în cadrul Uniunii Monetare Europene (UME). Deloc surprinzător, măsuri de urgenţă continuă să fie folosite într-un moment în care se întrevede o redresare economică. În acest context, summitul Consiliului European din octombrie a examinat un raport al unui grup de acțiune cu un nume semnificativ: „Consolidarea guvernanței economice în UE”. Acest document se cuvine să fie analizat împreună cu propunerile de reformă a guvernanței prezentate de Comisia Europeană la sfârșitul lunii septembrie. Profunzimea acestei crize financiare a obligat guvernele și instituțiile UE să examineze cu mare atenție structura de guvernanță a Uniunii.
Avem deci o nouă strategie, un nou document pe care să ne bazăm politicile publice. Îl vom aplica? Cum și cu cine? Acest policy brief al CRPE analizează capacitatea României de a programa agenda de politici și contextul intern peste care vine Strategia 2020. Încercăm să răspundem la întrebarea: Strategia 2020 – avem șanse să o implementăm sau am mai bifat o strategie de sertar?
Reprezentanța Comisiei Europene în România și Centrul Român de Politici Europene (CRPE) au organizat conferința internațională „Zece ani de azi înainte”.…
Astăzi, la aproximativ 4 ani de la intrarea României şi Bulgariei în Uniunea Europeană, există multe dispute politice şi interpretări greşite legate de eficienţa MCV, atât la nivel european cât şi la nivel naţional. Scopul lucrării de faţă este de a oferi perspectiva societăţii civile româneşti – care a fost implicată în mod activ în monitorizarea politicilor anti-corupţie ale României înainte şi după intrarea în UE.
CRPE a realizat o analiză comparativă (în oglindă) între prevederile europene și ceea ce a rezultat în momentul transpunerii naționale. CRPE apreciază faptul că autoritățile din România au mers dincolo de metoda copy & paste pe care o folosesc de obicei la transpunerea directivelor și au căutat să adapteze standardele minimale cerute de UE la piața bancară din țara noastră.
Centrul Român de Politici Europene (CRPE) și Societatea Academică din România (SAR) au lansat raportul“Worth Having It – The Effectiveness…
Centrul Român pentru Politici Europene lansează raportul „Relaţiile economice dintre România şi Republica Moldova: investiţii, schimburi comerciale şi alte lucruri bine de ştiut”, în care se analizează relaţiile economice dintre România şi Republica Moldova, precum și mediul de afaceri din Republica Moldova și importanța investițiilor.
Scopul monitorizării constă în aducerea la cunoștința publicului european în general și a celui român în special a stadiului pregătirii României de a adera la spațiul Schengen la data prevăzută. CRPE a monitorizat timp de 6 luni (aprilie-septembrie 2010) activitatea autorităților române cu privire la pregătirea aderării României la Spațiul Schengen în luna martie 2011.
