Justiție, Afaceri Interne și Anticorupție

Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituțiile anticorupție

Volumul "Eu votez DNA" reunește o serie de interviuri cu Daniel Morar, Liviu Papici, Nistor Călin, Horia Georgescu, Cristi Danileț și Laura Ștefan. Într-un moment crucial pentru instituțiile anticorupție, Cristian Ghinea dezvăluie cititorului părerile și reacțiile oamenilor de cealaltă parte a baricadei și spulberă mitul justiției televizate invocat atât de des în mass-media.

Dorește Franța o rezolvare europeană a problemei romilor?

Premierul francez Jean-Marc Ayrault susţine că romii sunt o problemă la nivel european. O abordare comună, cu guvernele României şi Bulgariei, ţările din care provin cei mai mulţi romi migranţi, este punctul de start al unei soluţii. Modalitatea în care Franța a înțeles însă să trateze problema, prin evacuări succesive și colective, a atras atenția UE care a reclamat nerespectarea drepturilor omului și a liberei circulații în spațiul european.

De ce merită păstrat Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România

Astăzi, la aproximativ 4 ani de la intrarea României şi Bulgariei în Uniunea Europeană, există multe dispute politice şi interpretări greşite legate de eficienţa MCV, atât la nivel european cât şi la nivel naţional. Scopul lucrării de faţă este de a oferi perspectiva societăţii civile româneşti – care a fost implicată în mod activ în monitorizarea politicilor anti-corupţie ale României înainte şi după intrarea în UE.

Pregătiți pentru Schengen? Absolvenți cu indulgență

Scopul monitorizării constă în aducerea la cunoștința publicului european în general și a celui român în special a stadiului pregătirii României de a adera la spațiul Schengen la data prevăzută. CRPE a monitorizat timp de 6 luni (aprilie-septembrie 2010) activitatea autorităților române cu privire la pregătirea aderării României la Spațiul Schengen în luna martie 2011.

Când, cum și de ce a acceptat România condițiile UE în domeniul politicilor anticorupție (1999 – 2010)

Pornind de la literatura de specialitate privind europenizarea, studiul arată că Uniunii Europene i-a lipsit un acquis semnificativ în domeniul anticorupţiei. Mai mult, în relaţia cu România, Comisia Europeană s-a aflat într-un proces de învăţare deoarece a trecut de la condiţionalităţi care cereau adoptarea unor legi sau instituţii, până la a pune pe agendă implementarea şi funcţionalitatea efectivă a acestora.