Avem deci o nouă strategie, un nou document pe care să ne bazăm politicile publice. Îl vom aplica? Cum și cu cine? Acest policy brief al CRPE analizează capacitatea României de a programa agenda de politici și contextul intern peste care vine Strategia 2020. Încercăm să răspundem la întrebarea: Strategia 2020 – avem șanse să o implementăm sau am mai bifat o strategie de sertar?
Reprezentanța Comisiei Europene în România și Centrul Român de Politici Europene (CRPE) au organizat conferința internațională „Zece ani de azi înainte”.…
Astăzi, la aproximativ 4 ani de la intrarea României şi Bulgariei în Uniunea Europeană, există multe dispute politice şi interpretări greşite legate de eficienţa MCV, atât la nivel european cât şi la nivel naţional. Scopul lucrării de faţă este de a oferi perspectiva societăţii civile româneşti – care a fost implicată în mod activ în monitorizarea politicilor anti-corupţie ale României înainte şi după intrarea în UE.
CRPE a realizat o analiză comparativă (în oglindă) între prevederile europene și ceea ce a rezultat în momentul transpunerii naționale. CRPE apreciază faptul că autoritățile din România au mers dincolo de metoda copy & paste pe care o folosesc de obicei la transpunerea directivelor și au căutat să adapteze standardele minimale cerute de UE la piața bancară din țara noastră.
Centrul Român de Politici Europene (CRPE) și Societatea Academică din România (SAR) au lansat raportul“Worth Having It – The Effectiveness…
Scopul monitorizării constă în aducerea la cunoștința publicului european în general și a celui român în special a stadiului pregătirii României de a adera la spațiul Schengen la data prevăzută. CRPE a monitorizat timp de 6 luni (aprilie-septembrie 2010) activitatea autorităților române cu privire la pregătirea aderării României la Spațiul Schengen în luna martie 2011.
Centrul Român de Politici Europene (CRPE) împreună cu Societatea Academică din România (SAR) au organizat pe data de 28 septembrie…
Pornind de la literatura de specialitate privind europenizarea, studiul arată că Uniunii Europene i-a lipsit un acquis semnificativ în domeniul anticorupţiei. Mai mult, în relaţia cu România, Comisia Europeană s-a aflat într-un proces de învăţare deoarece a trecut de la condiţionalităţi care cereau adoptarea unor legi sau instituţii, până la a pune pe agendă implementarea şi funcţionalitatea efectivă a acestora.
Studiul prezintă situația actuală a programului, precum și poziția fiecărei țări din Parteneriat față de această inițiativă, cu un accent special pe Republica Moldova. Raportul aduce argumente în sprijinul ideii că deși se pot observa unele realizări, Parteneriatul Estic este departe de a-și atinge potențialul deplin și are nevoie de câteva succese vizibile
Cercetarea de faţă urmăreşte o evaluare a eficacităţii si funcţionării Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în domeniul justiţiei agreat de Uniunea Europeană şi România, analizând factorii care au facilitat acceptarea și implementarea condiţionalităţilor UE în domeniu.
