CRPE Policy Memo nr. 26, mai 2012
Autor: Stanislav Secrieru
Centrul Român de Politici Europene lansează raportul ”Cum să evităm capcanele eurasiatice? – Dosarul transnistrean și parcursul european al Republicii Moldova după ultima rundă de negocieri 5+2”.
Raportul este scris de Stanislav Secrieru, reputat expert pe spațiul Rusia – Parteneriatul Estic, recent afiliat CRPE. Raportul este bazat pe interviuri desfășurate de Stanislav Secrieru cu oficiali și experți din România, Rusia, Polonia și din instituțiile UE, aducând o perspectivă de la fața locului asupra conflictului transnistrean.
Publicul, presa și comunitatea de experți din România capătă prin raportul CRPE detalii de ultimă oră privind schimbarea politică din Transnistria, după câștigarea alegerilor de către Evghenii Șevciuk. Deși în continuare circumscrisă politic Rusiei, noua conducere de la Tiraspol dă semnale de deschidere în relația cu Chișinăul. De asemenea, Ucraina începe să devină un actor constructiv în Transnistria, fiind interesată să contracareze influența Rusiei în regiune (dată fiind relația tensionată Kiev – Moscova). La ultima rundă oficială de negocieri 5 + 2, de la Dublin, Ucraina a manifestat o surprinzătoare atitudine pro-activă, susținând poziția de negociere a Tiraspolului, mai deschisă decât își doreau negociatorii ruși.
”Rusia a urmărit cu îngrijorare activismul UE și al Ucrainei în medierea negocierilor între R. Moldova și Tiraspol. La întâlnirea de la Dublin în formatul 5+2, diplomații ruși aveau instrucțiuni de a îngheța procesul cel puțin până la momentul alegerilor prezidențiale din Rusia și instalarea noului guvern. Dar, în ciuda opoziției Rusiei, părțile s‐au apropiat la Dublin de acordul cu privire la principiile și procedurile de negociere, finalizat mai târziu la Viena. Însă, ceea ce a deranjat probabil Rusia mai mult, au fost contactele directe între Chișinău și Tiraspol. Rusia este obișnuită să controleze întregul proces. Moscova înțelege că interacțiunea directă între R. Moldova și Transnistria reduce influența Rusiei în regiune. Ori, problema transnistreană a fost gândită tocmai pentru a menține, dacă nu pentru a spori influența Rusiei în R. Moldova”, afirmă Stanislav Secrieru în raportul CRPE.
Numirea lui Dmitri Rogozin ca reprezentat special pentru Transnistria este interpretată de autor o tentivă de relua controlul asupra desfășurării evenimentelor.
În ce privește, Republica Moldova, aceasta a reușit să genereze suport internațional pentru reluarea negocierilor oficiale 5+2, să intensifice interacțiunea cu Tiraspolul și să avanseze în relația cu Uniunea Europeană. Acest cumul de factori a permis Moldovei să facă față presiunilor Rusiei. Finalizarea reformelor începute în vederea implementării Acordului de Asociere în următorii 5 – 15 ani va depinde în principal de susținerea și leadership-ul clasei politice pro-europene.
Raportul formulează recomandări pentru România în ce privește sensibila poziționare a Bucureștiului în chestiunea transnistreană. România ar trebui, în viziunea lui Stanislav Secrieru, să:
– ignore acuzațiilor lui Rogozin privind subminarea statalității R. Moldova și să continue proiectele asumate în această țară (aplicând de fapt zicala preferată a lui Vladimir Putin:”câinii latră, caravana trece”);
– să dinamizeze proiectele mai sus amintite. România trebuie să accelereze distribuția celor 100 de milioane de euro promise Moldovei, de preferință acționând în sinergie cu partenerii săi strategici –Polonia, Turcia – țări reprezentate etnic în RM. Astfel de parteneriate ar diminua potențialul distructiv al Rusiei în RM;
– încurajeze reformele din R. Moldova. România va câștiga foarte mult la nivel popular în R. Moldova (indiferent de etnie), dacă acțiunile sale vor aduce avantaje palpabile cetățenilor, vor îmbunătăți calitatea vieții, vor apropia real țara de UE, astfel încât un segment cât mai cuprinzător de cetățeni să resimtă impactul pozitiv al integrării europene. În mod paradoxal, axându‐se pe chestiunile identitare și mai puțin pe europenizare, România servește fără să vrea agenda Moscovei în Republica Moldova.
Stanislav Secrieru este bursier la Colegiul Noua Europa și expert afiliat la Centrul Român de Politici Europene. Interviurile de cercetare pe care se bazează acest raport au fost realizate în cadrul proiectului de cercetare finanțat de VolkswagenStiftungprin intermediul programului ”Black Sea Link Fellowship”.