Autor: Bianca Toma, Centrul Român de Politici Europene
O știre importantă ne-a atras atenția mai ales că ne-am uitat, cu multe lupe și în multe proiecte, la reforma justiției în România și nu numai. Raportul Comisiei Europene privind statul de drept din România, publicat pe 24 iulie 2024, vine cu laude pentru lupta anticorupție, progrese și la controlul averilor sau capitolul „Integritate”.
Prima nedumerire: în ce țară au făcut evaluarea?
Lupta anticorupție în România
Lupta anticorupție în România nu avea cum să înregistreze progrese, în primul rând pentru că multe competențe în investigarea cauzelor de corupție au fost tăiate. Mai apoi pentru că foarte multe cazuri investigate se prescriu, iar dosarele noi sunt puține.
Știți ca ANI să fi făcut ceva în cazurile: CJ Prahova Iulian Dumitrescu (trimis în judecată de DNA), CJ Vaslui Dumitru Buzatu (flagrant), chiar și în cazul Cătălin Cîrstoiu – medicul candidat retras de PSD din cursa pentru Primăria Capitalei? Însă tot ANI este proactivă și extrem de atentă la toți aleșii opoziției (2-3 câți au mai rămas).
Singurele critici din raportul CE:prescripția, prin care zeci de dosare grele expiră, și, cu jumătate de gură, banii cu care partidele politice cumpără presa. Și, desigur, manipulează realitatea și erodează încrederea în media cu consecințe extrem de toxice pe termen lung.
Sigur, politicienii au contribuit din plin: cu complicități la favoruri și pensii speciale pentru magistrați și cu pixul la tăiat legi sau rescris atribuții și tăiat puterile/competențele anticorupției și investigării ei.
Raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România
Circumstanțe atenuante sau cum să ne păcălim singuri