Accesul micilor producători la piețele de desfacere și capacitatea lor de a se integra în lanțurile agroalimentare moderne rămâne o problemă majoră a agriculturii românești, insuficient adresată prin politici publice – fie ele europene sau naționale.
Infrastructura de depozitare, ambalare, etichetare, procesare și transport a produselor agroalimentare rămâne deficitară. Primele două programe europene de finanțare a agriculturii și dezvoltării rurale (PNDR 2007-2013 și PNDR 2014-2020) au adresat doar marginal aceste nevoi – atât din perspectiva anvelopei financiare, cât și din cea a modului în care au fost concepute măsurile care au vizat lanțurile scurte, care nu au inclus și consilierea fermierilor, esențială pentru ca aceștia să le poată fructifica cu adevărat. Mai mult, inițiativele antreprenoriale administrate public conturate până în acest moment (ex. Casa de Comerț Unirea) nu au reușit să producă rezultatele scontate.
Modele de dezvoltare a lanțurilor scurte agroalimentare
Astfel, la trei ani după lansarea raportului „Food hub-ul: model alternativ pentru dezvoltarea fermelor mici si mijlocii în România” CRPE lansează un nou raport de documentare a evoluției proiectului pilot sprijinit de Romanian-American foundation, în perioada 2021-2024.
Studiul „Food hub-urile: modele pentru dezvoltarea lanțurilor scurte agroalimentare în România” prezintă modul în care cele patru food hub-uri (Nod verde, Cumsecade/Helyénvaló, Nord Natural și Roade și Merinde) au crescut, sprijinind într-un mod integrat atât fermierii și producătorii de hrană din proximitatea celor patru entități prin servicii integrate depozitare-marketing-transport-consiliere-informare- facilitarea relației cu consumatorul-susținerea inovării, cât și comunitățile locale prin canalizarea în condiții de siguranță a hranei de calitate către consumatori, în același timp educându-i pe aceștia în legătură cu importanța unui consum local, nutriției, risipei alimentare etc.
Rezultatele programului
În șase ani, cele patru food hub-uri au vândut prin intermediul magazinelor fizice și online peste 4000 de produse furnizate de peste 400 de producatori locali, generând venituri de peste 3 milioane de euro. Mai mult, în ultimii trei ani, food hub-urile au organizat anual programe de training pentru 212 dintre fermierii furnizori, care au însumat 17 zile de formare pe tematici diverse precum dezvoltarea afacerii, marketing și comunicare, organizare de evenimente, atragere de finanțări, avize și autorizări, legislația pentru micii producători agricoli, siguranța alimentelor.
Raportul accesibil aici pune proiectul pilot în contextul politicilor publice de susținere a lanțurilor scurte alimentare din ultimii trei ani, argumentând importanța acestui model pentru fermierii mici și mijlocii din România și necesitatea de a fi replicat și susținut pe plan național. De asemenea, susține importanța încurajării achizițiilor publice locale de produse agroalimentare de către autorități publice și crearea unui cadru legal simplificat pentru valorificarea producției micilor fermieri.
Publicăm acest raport în cadrul proiectului „Food Hub: Consolidarea unui model de centru integrator pentru produsele locale”, o acțiune finanțată de Fundația Româno-Americană și coordonată de Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Filiala Cluj în perioada 2022-2024. Scopul proiectului este de a întări legăturile dintre producătorii locali și de a promova consumul de produse proaspete și de sezon.
