Narative anti-europene, legate de teme de mare actualitate pentru UE27 și, implicit pentru România, câștigă audiență și impact. Autorii lor sunt tot mai prezenți în mediul online cu consecințe și tendințe îngrijorătoare: încrederea în proiectul european scade, crește euroscepticismul și contestarea valorilor democratice.
Asistăm, în multe state UE, la un asalt al discursurilor populiste, anti-europene, extremiste și o creștere a simpatiei populare pentru abordările naționaliste, suveraniste. Teoriile conspirației se răspândesc tot mai mult. În fața unui război informațional în care dezinformarea câștigă teren, încrederea în mass media se prăbușește, iar comunicarea publică este lentă și ineficientă, cetățenii devin victime, pierd încredere și capacitatea de a lua decizii bazate pe fapte reale.
Narațiunile anti-europene fac parte dintr-un discurs anti-Occident care nu este nou, însă intensitatea cu care ele se răspândesc este fără precedent. Impactul în mentalul colectiv se vede deja: tendințele, confirmate de recente barometre europene și naționale, arată că încrederea românilor în UE scade. Narațiunile anti-europene țintesc în acest moment publicul larg și induc neîncredere în produse și servicii, consum, piața liberă, tehnologie și servicii digitale, decizii de politică publică, măsuri concrete la crize și provocări iminente.
Dezinformări anti UE. Ce am monitorizat
Am analizat în prezentul raport cine intoxică mentalul colectiv cu false narațiuni legate de UE și care sunt temele care au prins. Mai mult, am măsurat audiențe, impact, actori, canale, propagare continuând și completând demersuri, proiecte și analize ale colegilor din societatea civilă, mediul academic sau mass-media.
Am făcut această cercetare în proiectul „Cine și cum: combaterea dezinformării care îndepărtează cetățenii de proiectul european” sprijinit de European Education and Culture Executive Agency realizat de un consorțiu al Freedom House România, Centrul Român de Politici Europene, G4Media cu Amapola – Progetti per la sicurezza delle persone e della comunita Asociazione (Italia) și think tank-ul Center for the Study of Democracy (Bulgaria).
De ce prind dezinformările legate de UE. Circumstanțe agravante pentru România
Fenomenul extinderii dezinformărilor legate de Uniunea Europeană este cu atât mai periculos în România cu cât rezistența societală la dezinformare este scăzută, educația media este la un nivel redus. Mai rău avem trenduri crescătoare la simpatia publicului larg pentru discursul populist. În paralel, România este pe o pantă descendentă în privința încrederii în UE și politicile sale, tendință confirmată de sondaje recente. Situația este și mai gravă pentru anumite categorii ale populației: comunități mici urbane și rurale, tineri, persoane în vârstă, cetățeni care trăiesc în diaspora – vizați în mod specific de campaniile de dezinformare.
La nivelul publicului larg avem un nivel scăzut de conștientizare generală și de cunoștințe pentru a detecta dezinformarea în mediul online. Una din cercetările sociologice la nivelul UE (Eurobarometrul 507 – Democrația în UE) arată că majoritatea respondenților statele membre ale UE consideră că au fost expuși sau au asistat personal la dezinformare online. Această proporție este cea mai mare în Estonia (86%), Cehia (77%), dar mai mică în Polonia și Bulgaria (ambele 49%). Cele mai scăzute procente se înregistrează în România (47%), în timp ce numără doar 33% în Italia.
Analiza de țară privind expunerea percepută la știri false, publicată chiar înainte de debutul pandemiei (martie 2020) arată că cel puțin 50% dintre cetățenii din cele 16 țări chestionate spun că au întâlnit știri sau informații despre care cred că sunt denaturate. Doar 38% dintre bulgari și 33% dintre români au indicat același lucru. Doar 15% dintre respondenți din Bulgaria, 17% din Italia și 19% din România cred că au întâlnit acest tip de informații în fiecare zi, în timp ce mediana UE este de 30%.
Narațiunile anti-UE și impactul lor. Cine dezinformează
- Care sunt narațiunile anti-europene frecvent circulate în ultimul an (aprilie 2022 – 2023) în presa online, TV și social media;
- Care este impactul dezinformărilor legate de teme europene în rândul cititorilor, în mediul online (audiențe, interacțiuni, influenceri);
- Cum au fost demontate aceste narațiuni și dezinformările prin comunicare publică și politică, prin presă, prin alți actori;
- Care este impactul fact checking-ului comparativ cu cel al dezinformărilor și știrilor false;
Studii de caz: narațiuni anti-europene ce au vizat măsuri ale UE privind schimbările climatice (mâncare, agricultură, consumatori, reducerea emisiilor), politici și instrumente digitale (identitatea digitală, portofelul digital), strategii pentru mobilitate urbană durabilă („Orașul de 15 minute”);
Metodologie
Am analizat în detaliu un prim lot de narațiuni legate de politici și măsuri europene de mare actualitate, majoritatea ca răspuns al UE la provocări și crize actuale. Am folosit instrumente de social listening/platforma de monitorizare Zelist, și contoare și date de audiență din surse publice: Statista.com, BRAT și Crowdtangle de la Google. Pe o serie de narative frecvent circulate în ultimul an, aflate în topul agendei publice europene care vin la pachet cu măsuri și strategii la nivel european, avem analize în profunzime care ne arată sub ce formule/formule circulă dezinformarea legată de fiecare din aceste narative, cine scrie, cum scrie, pe ce canale transmite, cu audiențe și impact (în mediul online – social media și presa online), cu ce sentiment primesc cititorii și care sunt top influenceri pe subiectul x ori pe dezinformarea legată de subiectul X)
Un prim lot de narațiuni actuale, frecvent vehiculate în ultimul an, a fost analizat cu ajutorul platformei de monitorizare Zelist, un instrument performant pentru conținutul online – presă și mai ales social media.
Zelist Monitor este un sistem de monitorizare și măsurare a social-media din România care analizează în fiecare săptămână peste 86.000 de bloguri, peste 41.000 de pagini de Facebook, peste 298.000 de conturi de Twitter, 2.800 de publicații online și 119 din cele mai importante forumuri. La acestea se adaugă peste 790.000 de conturi românesti de Youtube peste 190.000 de conturi românești de Instagram și peste 1.100 de grupuri de LinkedIn. Utilizatorii platformei iți dau astfel posibilitatea să identifici în timp real principalele discuții create în jurul brandurilor/temelor de interes.
Vă invităm să descoperiți în continuare, pe fiecare din link-urile de mai jos, cele mai circulate narative false pe teme europene, care au fost liniile și direcțiile pe care a lucrat dezinformarea, cine a făcut-o, cu ce impact.
Narațiunea #1: UE ne obligă să mâncăm insecte/făină de greieri
Narațiunea #2: UE ne bagă pe gât carne artificială/sintetică
Narațiunea #3: Orașele de 15 minute – orașe pușcării/carantină climatică
Narațiunea #4: Identitatea digitală (control digital total)
Narațiunea #5: Moneda digitală/portofelul digital
Concluziile analizei Cum arată dezinformarea pe teme UE în România
- Narațiunile anti-occident și anti-europene sunt în creștere, se răspândesc, canalele se multiplică, câștigă audiență și validare chiar din mainstream-ul politic românesc
- Audiențele conspiraționiștilor și jucătorilor pe discurs populist nu sunt de neglijat și, pe unele teme, canalele lor de transmisie domină topul audiențelor ca impact (exemplu: identitatea digitală și monedă. Top-ul influencerilor în online e dominat de articole ale unor actori care promovează discurs naționalist, anti-european, populist, suveranist și/sau teorii ale conspirației pe acest subiect – cu sute de postări și sute de mii de vizualizări) Sunt narațiuni despre care putem vorbi despre un asalt al discursului anti-european fără ca relatările obiective, explicative, informative să fie relevante ori să aibă vreun impact cazurile: identitate digitală/monedă digitală.
- Canalele: Social media cu Facebook în prim plan este canalul preferat de publicare și răspândire al acestor narațiuni. Urmează presa (online).
- Impactul presei este mai mare decât al Facebook-ului. Instagram și Twitter nu sunt relevante în această discuție. Tik Tok este însă în creștere exponențială. De exemplu 0,1 postări în TikTok au contat pentru 11% din impact ca audiență pe unul din narative.
- Fact-checking-ul de calitate are, deocamdată, impact limitat ca audiență în ciuda reacției rapide și a acurateții analizelor.
- Relatările sau reacțiile rapide din presa mainstream la știrile false legate de UE ajung la un număr relevant de cititori dar rămân puține dacă nu sunt transmise și pe rețele de socializare.
- Analiza sentimentului cu care cititorii (social media și mass media) privesc/citesc narațiunile anti-europene este în proporție mare (peste 50%) neutră însă, în medie, pe exemplele noastre, cel puțin 25% dintre cititori sunt de acord sau au un sentiment pozitiv. O astfel de evaluare trebuie aprofundată însă datele din acest moment ne arată că, în mentalul colectiv, lupta între a crede sau a nu crede falsurile legate de UE se dă acum.
- Există loc pentru mesaje populiste iar politicieni, inclusiv din partidele tradiționale, aflate la putere și la guvernare, alimentează, în mod deliberat și iresponsabil, acest sentiment (în goana după audiența pe care o și obțin).
Autor: Bianca Toma, director program în cadrul Centrului Român de Politici Europene, fost corespondent Adevărul la Bruxelles (2011-2013)
Analiza narativelor anti-europene a fost realizată în cadrul proiectului „Cine și cum: combaterea dezinformării care îndepărtează cetățenii de proiectul european” sprijinit de Comisia Europeană prin European Education and Culture Executive Agency realizat de un consorțiu de organizații în România, Bulgaria și Italia.
