Dezinformările anti-europene în România – Narațiunea #4: Identitatea Digitală Europeană (eID)/ certificatul digital

Adevărul:

Identitatea digitală europeană (eID) este un instrument pentru cetățenii și companiile din UE care să poată fi folosit în orice țară ca să se identifice, să facă dovada unor informații personale (vârsta, rezidența, naționalitatea, etc) sau să aibă acces la servicii publice sau private online – de sănătate, civile, fiscale, bancare, în orice țară europeană.

Fiecare cetățean și rezident al UE va putea avea și folosi și un portofel digital personal. Acest portofel va fi disponibil sub forma unei banale aplicații pe telefonul mobil, creată în baza identității naționale. eID și derivatele sale vor permite așadar cetățenilor UE să se identifice, să stocheze documente electronice, precum certificate de naștere, diplome, certificate medicale, carduri bancare. De asemenea, este decizia lor cu cine va partaja aceste informații.

Ce spun conspiraționiștii și naționaliștii

Prin identitatea digitală (și derivatele sale, portofelul digital, moneda digitală) se dorește „controlul digital total al oamenilor”, „vom trăi într-o închisoare în aer liber” „vom ajunge sclavi digitali” „dacă nu te supui unor reguli (ale globaliștilor) nu mai ai drepturi”.

Potrivit teoriilor pe care aceștia le alimentează identitatea digitală face parte dintr-un arsenal prin care cetățenii să fie sub un așa numit „control total” care se va transforma într-o „societate controlată digital” și/sau într-o „subjugare totală” „Nu vom mai putea face nimic decât ce vor ei, după regulile lor.  (n.n. ale Ursulei von den Leyen, Președintele Comisiei Europene și/sau ale UE) – spun conspiraționiștii, suveraniștii, populiștii.

Cum se văd fake-urile legate de acest narativ în România

Am analizat, cu ajutorul platformei de monitorizare Zelist și cu instrumente de măsurare a audienței precum Crowdtangle cum s-au propagat în online-ul românesc – mass media și social media – narațiuni false legate de această temă timp de un an (aprilie 2022 – aprilie 2023)

• Total general apariții: 3937
  Distributia pe mediile monitorizate:
• Presa: 1552 TV: 29 Radio: 2 Social media: 2354

Sursa și impactul aparițiilor

• Cele mai multe apariții ale acestui narativ au fost semnalate pe Facebook: 46,7% iar în presă au apărut 30,7%
• Ca impact postările din Facebook au contribuit la 52,3% din impact iar cele din mass media au contat pentru 45,1%

Analiza sentiment narativul „Identitate digitală”/”Control digital”

• 19.8% sentiment pozitiv
• 60.9% sentiment neutru
• 19.3% sentiment negativ

Analiza calitativa a fost realizata pe 1220 enunțuri analizate automat, fără mențiunile YouTube.

Din top 10 al aparitiilor cu cel mai mare impact – analiză la 365 de zile

• Luis Lazarus-Zeus Tv/ iulie 2022/ Facebook (link aici)
  Impactul mentiunii: foarte puternic Viewership (Estimat): 681966 IMP
• Luis Lazarus-Zeus TV/ iunie 2022/ Facebook (link aici)
  Impactul mentiunii: foarte puternic Viewership (Estimat): 671630 IMP
• Luis Lazarus – Zeus TV cu Diana Șoșoacă/ august 2022/ Facebook (link aici)
  Impactul mentiunii: foarte puternic Viewership (Estimat): 580518 IMP
• Cristian Terhes/ Facebook (link aici)
  Impactul mentiunii: foarte puternic Viewership (Estimat): 403815 IMP
• Cristian Terhes/ 7 martie 2023/ Facebook (link aici)
  Impactul mentiunii: foarte puternic Viewership (Estimat): 190501 IMP

„Influencerii” pe Facebook (top apariții în ultimul an)

Cele mai multe apariții, pe site-uri online românești, pe narativele legate de identitatea digitală au fost înregistrate  pe:  www.activenews.ro – 68 de postări/articole urmat de www. yogaesoteric.net și de futurebanking.ro. Top 10 apariții cu impact în social media (Facebook) este dominat de actori care promovează discurs naționalist, suveranist, anti-european și/sau teorii ale conspirației.

Limitări: căutările nu pot face distincția dintre cei care vorbesc „de bine” sau „de rău” pe un subiect sau pe altul astfel că, pe unele narative, este nevoie de o analiză mult mai aprofundată pe fiecare actor, conturi etc. În cazul acestui narativ însă rezultatele sunt relevante și alarmante: această temă a fost prezentată publicului general în special de aceste voci/actori. Această poză a impactului audiențelor arată că este nevoie rapidă de o comunicare publică minimală, informativă pe subiect și de o comunicare politică avizată pe subiect mult mai intensă.

Autor: Bianca Toma, director program în cadrul Centrului Român de Politici Europene, fost corespondent Adevărul la Bruxelles (2011-2013)

Analiza narativelor anti-europene a fost realizată în cadrul proiectului „Cine și cum: combaterea dezinformării care îndepărtează cetățenii de proiectul european” sprijinit de Comisia Europeană prin European Education and Culture Executive Agency realizat de un consorțiu de organizații în România, Bulgaria și Italia.