Un alt narativ care țintește politicile europene și legat de care circulă intens o serie de știri false, dezinformări, teorii ale conspirației se referă la carnea artificială. Formulele sub care acest narativ circulă cel mai frecvent sunt: „UE ne obligă să mâncăm carne artificială” sau „UE ne bagă pe gât carne de plastic” sau „UE ne obligă să renunțăm la carne” sau „UE ne dă carne de plastic”
Care este adevărul: O serie de cercetări științifice, organizații de protecție a mediului ori de protejare a animalelor au arătat că, pe fondul crizelor legate de schimbările climatice, reducerea consumului de carne este necesară. În paralel se fac cercetări în așa numita „agricultura celulară”, pentru carnea de cultură produsă din celulele animalelor vii. Aceasta „ar putea fi considerată o soluție promițătoare și inovatoare pentru sistemele alimentare sănătoase și prietenoase cu mediul”, potrivit Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (Euronews). De aici, până la „UE ne bagă pe gât carne artificială” este cale lungă.
La fel ca și narativele legate de făina de insecte și aceste cercetări/perspective/soluții la agricultura intensivă sunt folosite pentru a alimenta temeri, frustrări, sentimente anti-europene.
Cum se văd fake-urile legate de acest narativ în România
Am analizat, cu ajutorul platformei de monitorizare Zelist și cu instrumente de măsurare a audienței precum CrowdTangle, cum s-au propagat în online-ul românesc – mass media și social media – narațiunile false legate de această temă timp de un an (aprilie 2022 – aprilie 2023).
Analiza:
- Total general apariții: 1781
- Distribuția pe mediile monitorizate:
- Presa: 264;
- TV: 41;
- Radio: 1;
- Social media: 1475.
Sursa și impactul aparițiilor
Cele mai multe apariții ale acestui narativ au fost semnalate pe Facebook: 81%, iar în presă au apărut 9,7%. Ca impact postările din Facebook au contribuit la 70,4% din totalul obținut, iar cele din mass-media au contat pentru 23,7%.
Unde au apărut aceste narative:
- Facebook 81%;
- Presă: 9.7%;
- Agregatoare: 3.5%;
- TikTok: 0.2%.
Din top 10 al aparițiilor cu cel mai mare impact
- Luis Lazarus-Zeus Tv/ Facebook/ link postare aici
- Impactul mențiunii: foarte puternic – Viewership (Estimat): 636.288 impresii
- Gheorghe Piperea/ Facebook/ link postare aici
- Impactul mențiunii: foarte puternic – Viewership (Estimat): 50.810 impresii
- Impactul mențiunii: foarte puternic – Viewership (Estimat): 49.331 impresii
Impactul dezinformării vs impactul fact checking-ului pe un articol. Conspirațiile câștigă
- Mediafax: „Se interzice carnea? Dupa interzicerea automobilelor cu benzina din 2035, Europa trebuie sa reduca consumul de carne animala cu 71% pana in 2030. Un oras olandez face primul pas – interzice reclamele la carne animala din 2024”
- Impactul mențiunii: Viewership (Estimat): 8655 IMP
- Propagare pe Facebook: 154 interactions
- Fact-check-ingul: FALS | Uniunea Europeană NU impune reducerea consumului de carne cu 70%
- Impact estimat (redus):75 interacțiuni pe Facebook (Crowdtangle)
- Se lucrează și la slănina artificială și chiar la somonul românesc de laborator
- Impactul mențiunii: Viewership (Estimat): 7530 IMP
- Propagare pe Facebook: 204 interactions
Cine a scris cel mai mult pe acest subiect în ultimul an
Concluzii
- Narațiunile anti-occident și anti-europene sunt în creștere, se răspândesc, canalele se multiplică, câștigă audiență și validare chiar din mainstream-ul politic românesc
- Audiențele conspiraționiștilor și jucătorilor pe discurs populist nu sunt de neglijat și, pe unele teme, canalele lor de transmisie domină topul audiențelor ca impact (exemplu: identitatea digitală și monedă. Top-ul influencerilor în online e dominat de articole ale unor actori care promovează discurs naționalist, anti-european, populist, suveranist și/sau teorii ale conspirației pe acest subiect – cu sute de postări și sute de mii de vizualizări) Sunt narațiuni despre care putem vorbi despre un asalt al discursului anti-european fără ca relatările obiective, explicative, informative să fie relevante ori să aibă vreun impact cazurile: identitate digitală/monedă digitală. În acest top apar și site-uri, publisheri, actori care scriu corect despre subiect.
- Canalele: Social media cu Facebook în prim plan este canalul preferat de publicare și răspândire al acestor narațiuni. Urmează presa (online).
- Impactul presei este mai mare decât al Facebook-ului. Instagram și Twitter nu sunt relevante în această discuție însă Tik Tok este în creștere exponențială (exemplu 0,1 postări în TikTok au contat pentru 11% din impact ca audiență pe unul din narative).
- Fact-checking-ul de calitate are, deocamdată, impact limitat ca audiență în ciuda reacției rapide și a acurateții analizelor.
- Relatările sau reacțiile rapide din presa mainstream la știrile false legate de UE ajung la un număr relevant de cititori dar rămân puține dacă nu sunt transmise și pe rețele de socializare.
- Analiza sentimentului cu care cititorii (social media și mass media) privesc/citesc narațiunile anti-europene este în proporție mare (peste 50%) neutră însă, în medie, pe exemplele noastre, cel puțin 25% dintre cititori sunt de acord sau au un sentiment pozitiv. O astfel de evaluare trebuie aprofundată însă datele din acest moment ne arată că, în mentalul colectiv, lupta între a crede sau a nu crede falsurile legate de UE se dă acum.
- Există loc pentru mesaje populiste iar politicieni, inclusiv din partidele tradiționale, aflate la putere și la guvernare, alimentează, în mod deliberat și iresponsabil, acest sentiment (în goana după audiența pe care o și obțin).
Autor: Bianca Toma, director program în cadrul Centrului Român de Politici Europene, fost corespondent Adevărul la Bruxelles (2011-2013)
Analiza narativelor anti-europene a fost realizată în cadrul proiectului „Cine și cum: combaterea dezinformării care îndepărtează cetățenii de proiectul european” sprijinit de Comisia Europeană prin European Education and Culture Executive Agency realizat de un consorțiu de organizații în România, Bulgaria și Italia.