Dezinformările anti-europene în România – Narațiunea #5: Moneda digitală/portofelul digital

În interpretările conspiraționiștilor portofelul digital/moneda digitală ar fi parte dintr-un „sistem de supraveghere total si permanent asupra fiecărei persoane” iar pentru a le putea folosi va trebui să ai identitate digitală „ca sa știe cine ești si ce cumperi”.

„Nu te vor obliga să ai identitate digitala, doar ca, daca nu ai, vei muri de foame!” (C.Terhes). Portofelul/identitatea digitală sunt comparate cu certificatul verde (pentru vaccinul COVID) folosit ca să „constrângă oamenii să se vaccineze” altfel nu puteau călători

ADEVĂRUL: În realitate identitatea și moneda/ portofelele digitale vor fi aplicații pe telefoane mobile/ alte dispozitive care ne vor permite: să ne identificăm online și offline, în orice țară din UE, să validăm informații personale  (la bancă de exemplu cu numele, prenumele, data nașterii, cetățenia, să permitem aluit stat să ne confirme un drept (ex. de ședere, de muncă sau de studiu într-un anumit stat membru).

Cum se văd fake-urile legate de acest narativ în România

Am analizat, cu ajutorul platformei de monitorizare Zelist și cu instrumente de măsurare a audienței precum Crowdtangle cum s-au propagat în online-ul românesc – mass media și social media – narațiunile false legate de această temă timp de un an (aprilie 2022 – aprilie 2023)

• Total general apariții: 7518
  Distribuția pe mediile monitorizate: presa: 2985 TV: 64 Radio: 6 Social media: 4463
• Vârf de audientă: 13-19 martie 2023 cu 866 postări

Sursa și impactul aparițiilor

Facebook domină peisajul ca număr de apariții  – cele mai multe narațiuni de acest tip 53,3% au apărut pe această rețea de socializare. În presă au apărut 29,7% iar agregatoarele contează pentru 8,7% din numărul total de apariții

Facebook-ul a avut un impact mai mare în cazul acestui narativ 63,2% în timp ce aparițiile din presă au contant pentru 30,7 din impactul publicațiilor.

Analiza sentiment: (cum au interacționat cititorii)

• 11.0% sentiment pozitiv
• 67.1% sentiment neutru
• 21,9% au un sentiment negativ

Din top 10 al aparițiilor cu cel mai mare impact
(analiză la 365 de zile)

• Luis Lazarus Zeus TV/ Facebook iulie 2022 (link aici)
  Impactul mentiunii: foarte puternic Viewership (Estimat): 619873 IMP
• Cristian Terhes (n.n. europarlamentar, promovează narațiuni anti-UE)/ Facebook 16 martie 2023 (link aici)
  Impactul mentiunii: foarte puternic Viewership (Estimat): 453128 IMP
• Iosefina Pascal/ Tik Tox/ februarie 2023
  Impactul mentiunii: foarte puternic Viewership (Estimat): 341700 IMP
• Luis Lazarus Zeus TV/ Facebook/ (link aici)
  Impactul mentiunii: foarte puternic Viewership (Estimat): 310471 IMPSpre comparație – prima mențiune cu un impact relevant pe acest subiect
  a unui oficial român are un impact de 10-20 de ori mai mic decât oricare din postările din top 10
• Sebastian Burduja (n.n. Ministrul Digitalizări)/ Facebook (link aici)
  Impactul mentiunii: puternic Viewership (Estimat): 19868 IMP

  Influenceri pe Facebook (top apariții în ultimul an) 

Presa online
(număr apariții/posturi)
Ranking general la 365 de zile

Top-urile de mai sus surprind cantitativ tendințele pe un anume narativ. Prezența în top arată în mod explicit și limitativ doar faptul că acea entitate a scris despre subiect.

Concluzii

Din analiza trendurilor, datelor și impactului în social media și media a acestui narativ dar și a altor legate de teme europene rezultă:

• Narațiunile anti-occident și anti-europene sunt în creștere, se răspândesc, canalele se multiplică, câștigă audiență și validare chiar din mainstream-ul politic românesc
• Audiențele conspiraționiștilor și jucătorilor pe discurs populist nu sunt de neglijat și, pe unele teme, canalele lor de transmisie domină topul audiențelor ca impact (exemplu: identitatea digitală și monedă. Top-ul influencerilor în online e dominat de articolele conspiraționiștilor pe acest subiect – cu sute de postări și sute de mii de vizualizări) Sunt narațiuni despre care putem vorbi despre un asalt al discursului anti-european fără ca relatările obiective, explicative, informative să fie relevante ori să aibă vreun impact cazurile: identitate digitală/monedă digitală.
• Există, în topul influence-rilor, în conținutul site-urilor TV, în topul extins al audiențelor pe acest subiect, știri și analize pertinente, corecte și cu valoarea adăugată pe subiect. Este însă nevoie ca numărul și impactul acestora să crească.
• Canalele: Social media cu Facebook în prim plan este canalul preferat de publicare și răspândire al acestor narațiuni. Urmează presa (online).

• Impactul presei este mai mare decât al Facebook-ului. Instagram și Twitter nu sunt relevante în această discuție însă Tik Tok este în creștere exponențială (exemplu 0,1 postări în TikTok au contat pentru 11% din impact ca audiență pe unul din narative).
• Fact-checking-ul de calitate are, deocamdată, impact limitat ca audiență în ciuda reacției rapide și a acurateții analizelor.
• Relatările sau reacțiile rapide din presa mainstream la știrile false legate de UE ajung la un număr relevant de cititori dar rămân puține dacă nu sunt transmise și pe rețele de socializare.
• Analiza sentimentului cu care cititorii (social media și mass media) privesc/citesc narațiunile anti-europene este în proporție mare (peste 50%) neutră însă, în medie, pe exemplele noastre, cel puțin 25% dintre cititori sunt de acord sau au un sentiment pozitiv. O astfel de evaluare trebuie aprofundată însă datele din acest moment ne arată că, în mentalul colectiv, lupta între a crede sau a nu crede falsurile legate de UE se dă acum.
• Există loc pentru mesaje populiste iar politicieni, inclusiv din partidele tradiționale, aflate la putere și la guvernare, alimentează, în mod deliberat și iresponsabil, acest sentiment (în goana după audiența pe care o și obțin)­­. 

Autor: Bianca Toma, director program în cadrul Centrului Român de Politici Europene, fost corespondent Adevărul la Bruxelles (2011-2013)

Analiza narativelor anti-europene a fost realizată în cadrul proiectului „Cine și cum: combaterea dezinformării care îndepărtează cetățenii de proiectul european” sprijinit de Comisia Europeană prin European Education and Culture Executive Agency realizat de un consorțiu de organizații în România, Bulgaria și Italia.