Republica Moldova se află în fața unei decizii europene istorice de a primi undă verde pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană împreună cu Ucraina. Tema este pe agenda ultimului Consiliu European din 2023 (14-15 decembrie) și este un moment cheie pentru Republica Moldova, aflată într-un proces de aderare accelerat de invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. Comisia Europeană a recomandat luna trecută începerea negocierilor de aderare pentru cele două țări.
Raportul Cine poate ajuta și cine poate bloca drumul Republicii Moldova spre UE analizează pașii, direcțiile și actorii care pot influența succesul aderării Chișinăului la Uniunea Europeană. Sunt actori importanți care pot accelera, întârzia sau deraia parcursul european al Republicii Moldova, la fel cum contexte regionale și evoluții politice externe, de la războiul din Ucraina la alegerile din SUA, pot avea impact semnificativ. La cum arată acum harta influențelor, înaintea startului negocierilor Republicii Moldova pentru aderarea la UE, arătăm, pe scurt, ce poate și trebuie să facă Chișinăul pentru UE2030, ce și cât poate face România (și unde poate face (mult) mai bine), ce depinde de Bruxelles și de UE-27.
Ce trebuie să facă Republica Moldova pentru UE2030
1. Păstrarea credibilității politice. Fie că este vorba despre acțiuni din timpul guvernării, fie despre noi alegeri, prezidențialele de la sfârșitul anului 2024 și alegerile parlamentare din 2025, credibilitatea politică este esențială pentru a avansa reformele și dialogul cu UE.
2. Susținerea populației. Este nevoie de sprijinul populației pentru reforme în parcursul european și menținerea acestui suport la un nivel ridicat. Una din cele mai dificile provocări legate de aderare este modul în care populația percepe acest proces, cum sunt înțelese și mai apoi transmise informațiile legate de reforme, de necesitatea lor, de impactul aderării și de beneficii.
3. Capacitatea Chișinăului de a face față războiului hibrid declanșat de Federația Rusă. Kremlinul menține o influență sporită asupra peisajului media de la Chișinău (în special audiovizual, dar în ultimii ani și online și rețele sociale), finanțează numeroși actori locali (inclusiv partide politice) și a susținut activ protestele împotriva Maiei Sandu organizate de fugarul Ilan Şor.
4. Reforme structurale pentru consolidarea statului de drept. Va fi o constantă a negocierilor și a aderării, un laitmotiv care va fi urmărit și monitorizat de Bruxelles, dar și de țări influențe din UE-27. Există și experți de top din România cu care Chișinăul lucrează intens la reforma și lupta anticorupție. Trebuie cunoscute contribuțiile respectivilor, atât la partea plină, cât și la partea goală a reformei, în special în cazul celor care vin din sistemul judiciar.
5. Transnistria. Pe măsură ce Republica Moldova reduce dependența de sursele de energie rusești, iar perspectivele sunt tot mai bune, cu ajutorul României și al UE, guvernul de la Chișinău va avea mult mai multe pârghii de negociere cu guvernul separatist de la Tiraspol. Tiraspolul are deja o dependență masivă de export către UE (⅔ din exporturile din 2022 au mers către statele UE) care va crește pe termen mediu. Viteza și opțiunile privind reintegrarea Transnistriei depind în acest moment de guvernul de la Chișinău.
Ce poate face România pentru Republica Moldova
1. Conectarea Republicii Moldova la UE. Infrastructură de orice fel este vitală, iar responsabilitatea majoră revine aici României. Am arătat în evaluarea a 10 ani de Parteneriat Strategic România-Republica Moldova cât de importante pentru securitatea Chișinăului sunt reducerea dependenței de energia rusească, conectarea la piața de energie a UE, dar și la rețelele de transport.
2. Sprijin permanent (și coordonat) al României pentru parcursul european al Chișinăului. Este însă nevoie de asumare politică la București și decizie transpartinică în legătură cu această centralizare și coordonare a sprijinului pentru Chișinău. Crearea de noi instituții și departamente, cu fundamentări absurde, rămâne rezultatul unei competiții politice deloc constructive care nu ajută Chișinăul.
3. Creșterea capacității administrative și politice a Republicii Moldova. Ceea ce România poate să facă în continuare este susținerea actualelor formate de sprijin pentru administrația publică locală (gestionate fie de USAID/Statele Unite, fie cele europene) și, complementar, să propună mobilități pe termen scurt, programe de formare și transferuri de bune practici. Există foarte multe contacte între administrațiile publice locale din cele două țări (semnificativ peste orice altă relație bilaterală a Republicii Moldova), dublate de alocări financiare și, de multe ori, de inițiative și proiecte comune, fie susținute din fonduri locale, fie europene, iar influența administrației publice din România la Chișinău este substanțială.
4. Investiții în economia Republicii Moldova. Potențialul de investiții în Republica Moldova este foarte mare, atât la nivelul companiilor de stat, cât și a firmelor private. Deschiderea capitolelor de negociere cu Republica Moldova oferă noi oportunități de investiții la Chișinău, iar României trebuie să vină cu politici investiționale semnificative, în special în sectoarele strategice – energie, transport sau agricultură. O schemă de sprijin pentru investițiile României la Chișinău ar trebui repusă pe agenda publică și dezbătută cu mediul de afaceri.
Ce ține de Bruxelles, de statele membre, de aliați și de contextul regional
1. Deznodământul războiului din Ucraina. Kremlinul mizează pe „oboseala” Occidentului în a susține Ucraina, pe disensiunile politice din SUA unde un nou ajutor pentru Ucraina este amânat, dar și pe folosirea unor state europene precum Ungaria pentru a sparge unanimitatea europeană în privința sprijinului Ucrainei. Mai mult, alegerile din SUA de anul viitor se pot dovedi decisive privind sprijinul celui mai important susținător militar al Kievului. Susținerea Ucrainei de către statele europene este implicit și o susținere pentru Republica Moldova.
2. Unanimitatea europeană. Sistemul de luare a deciziilor în UE, unanimitatea la nivelul statelor membre necesară în chestiuni precum aderarea sau extinderea UE, permite unor state membre, cu interes pe alte dosare, să țină captive anumite candidaturi și pot prelungi indecizia asupra Republicii Moldova (și oricărui stat candidat).
Raportul Cine poate ajuta și cine poate bloca drumul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană poate fi citit aici.
Отчет на русском языке можно прочитать здесь.
Acest proiect beneficiază de sprijinul Black Sea Trust for Regional Cooperation, un proiect al German Marshall Fund. Cu toate acestea, punctele de vedere și opiniile exprimate sunt doar ale autorului (autorilor) și nu le reflectă neapărat pe cele ale donatorilor.