Reforma justiției și lupta anticorupție: INDEX-ul Sustenabilității DNA
CRPE Policy Memo 58, Autori Cristian Ghinea, Bianca Toma Centrul Român de Politici Europene a lansat miercuri, 26 noiembrie…
Justiție, Afaceri Interne și Anticorupție
Aritmetica migrării romilor în Franţa: câștiguri de opt ori mai mari decât în România
CRPE Policy Memo nr.30, Decembrie 2012 Autor: Nicoleta Scripcariu Centrul Român de Politici Europene (CRPE) lansează raportul “Aritmetica migrării romilor…
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituțiile anticorupție
Volumul "Eu votez DNA" reunește o serie de interviuri cu Daniel Morar, Liviu Papici, Nistor Călin, Horia Georgescu, Cristi Danileț și Laura Ștefan. Într-un moment crucial pentru instituțiile anticorupție, Cristian Ghinea dezvăluie cititorului părerile și reacțiile oamenilor de cealaltă parte a baricadei și spulberă mitul justiției televizate invocat atât de des în mass-media.
Dorește Franța o rezolvare europeană a problemei romilor?
Premierul francez Jean-Marc Ayrault susţine că romii sunt o problemă la nivel european. O abordare comună, cu guvernele României şi Bulgariei, ţările din care provin cei mai mulţi romi migranţi, este punctul de start al unei soluţii. Modalitatea în care Franța a înțeles însă să trateze problema, prin evacuări succesive și colective, a atras atenția UE care a reclamat nerespectarea drepturilor omului și a liberei circulații în spațiul european.
De ce nu se poate decupla Bulgaria de România
Schengen: de ce nu se poate decupla Bulgaria și România și unde este problema reală? Într-un context extrem de politizat, atât la București cât și la Bruxelles, o problemă reală și nespusă întârzie decizia de a primi atât România cât și Bulgaria în clublul Schengen.
Cuiul lui Pepelea: ce învățăm din procesul de aderare la spaţiul fără frontiere?
În acest raport finalizăm monitorizarea independentă asupra instituțiilor statului român responsabile cu pregătirea tehnică în vederea aderării. Pe parcursul raportului ne vom concentra asupra progreselor sau asupra stagnărilor (dacă au existat) în ultima parte a anului 2010, din septembrie și până azi.
De ce merită păstrat Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România
Astăzi, la aproximativ 4 ani de la intrarea României şi Bulgariei în Uniunea Europeană, există multe dispute politice şi interpretări greşite legate de eficienţa MCV, atât la nivel european cât şi la nivel naţional. Scopul lucrării de faţă este de a oferi perspectiva societăţii civile româneşti – care a fost implicată în mod activ în monitorizarea politicilor anti-corupţie ale României înainte şi după intrarea în UE.
Pregătiți pentru Schengen? Absolvenți cu indulgență
Scopul monitorizării constă în aducerea la cunoștința publicului european în general și a celui român în special a stadiului pregătirii României de a adera la spațiul Schengen la data prevăzută. CRPE a monitorizat timp de 6 luni (aprilie-septembrie 2010) activitatea autorităților române cu privire la pregătirea aderării României la Spațiul Schengen în luna martie 2011.
Când, cum și de ce a acceptat România condițiile UE în domeniul politicilor anticorupție (1999 – 2010)
Pornind de la literatura de specialitate privind europenizarea, studiul arată că Uniunii Europene i-a lipsit un acquis semnificativ în domeniul anticorupţiei. Mai mult, în relaţia cu România, Comisia Europeană s-a aflat într-un proces de învăţare deoarece a trecut de la condiţionalităţi care cereau adoptarea unor legi sau instituţii, până la a pune pe agendă implementarea şi funcţionalitatea efectivă a acestora.
Efectele monitorizării prin MCV România. Percepții dinspre media și societatea civilă
Cercetarea de faţă urmăreşte o evaluare a eficacităţii si funcţionării Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în domeniul justiţiei agreat de Uniunea Europeană şi România, analizând factorii care au facilitat acceptarea și implementarea condiţionalităţilor UE în domeniu.