Bune practici în asigurarea calitǎții procesului de orientare în carierǎ

Exemplele de bunǎ practicǎ – esențiale pentru un sistem eficient de orientare în carieră

În România de azi, unul din cinci tineri între 15 și 29 de ani intră în categoria NEETS: tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare – cel mai mare procent din Uniunea Europeană. De asemenea, în ce privește abandonul școlar, avem cel mai mare procent din UE, cu o rată de peste 15 la sută (Eurostat, 2023).

În acest context, asigurarea consilierii în carieră, care susține orientarea elevilor în alegerea studiilor și/sau a profesiilor, în cadrul unităților de învățământ, este una din măsurile remediale obligatorii și urgente. Exemplele de bunǎ practicǎ sunt esențiale în construirea unui sistem funcțional de orientare în carieră. 

Metodologie, instrumente și resurse pentru consilieri

În documentul de față, ne dorim să oferim o colecție de bune practici, care sǎ sprijine atât instituțiile publice responsabile cât şi actori non-guvernamentali interesați de organizarea și îmbunătățirea procesului de consiliere în carieră în școli. Exemplele sunt grupate pe subiecte tratate în profunzime în documentele de poziție anterioare pe tema consilierii în carieră, astfel:

  1. necesitatea unei metodologii unitare;
  2. importanța resurselor și instrumentelor validate.

 

Materialul prezentat este realizat pentru Fundația HEKS/EPER în România în cadrul proiectelor “Includerea pe piața muncii a tinerilor adulți din medii vulnerabile din România” și “De la educație la muncă decentă, județul Sibiu”, proiecte ce urmăresc creșterea accesului la o muncă decentă pentru tinerii adulți provenind din medii vulnerabile. În domeniul consilierii și orientării în carieră, fundația HEKS/EPER România și partenerii săi au o experiență vastă de lucru, cu peste 3.500 elevi din medii vulnerabile care au participat la activități precum sesiuni de consiliere și orientare, vizite la companii, workshop-uri, tabere, precum și activități care au facilitat dialogul cu părinții și formarea cadrelor didactice. În școlile vizate, rata de tranziție din clasa a VIII-a în clasa a IX-a a crescut substanțial din 2019 până în prezent, valorile pentru grupul țintă fiind cuprinse între 91 % și 97%.