Bucureștiul este una din capitalele europene cu cei mai slabi calitativi indici privind starea mediului. Orașul dispune de mai puțin de 10 m2 de spațiu verde per locuitor și o accesibilitate și calitate scăzute, fără a beneficia de o centură verde. Mobilitatea este gândită în jurul mașinii, transportul public este sub folosit, infrastructura adiacentă este precară (fără benzi unice, fără linii de tramvai modernizate, flotă învechită de transport), iar utilizarea bicicletei sau extinderea zonelor pietonale nu există pe agenda publică. Bucureștiul este al treilea cel mai congestionat oraș UE (TomTom Traffic Index, 2022). Senzorii privind calitatea aerului se înroșesc deseori, iar orașul încă nu beneficiază de un plan integrat privind calitatea aerului fiind sub procedura de infringement a Comisiei Europene pe poluarea aerului.
Presiune publică pentru îmbunătățirea calității mediului în București
În ultimii ani se discută din ce în ce mai intens de calitatea locuirii în București, cu o componentă semnificativă ce ține de starea mediului. Bucureștiul, cu un PIB per cap de locuitor de peste 160% din media UE, continuă să aibă deficiențe majore în ceea ce privește o politică “verde”, fără o abordare unitară între Primăria Generală și cele 6 Primării de Sector, fără o strategie de dezvoltare care să pună accentul pe investiții verzi sau măsuri de creștere a calității mediului, deși bugetele celor 7 primării sunt semnificative, depășind 3 miliarde EURO în 2022. Numeroasele probleme de mediu cu care se confruntă orașul sunt adresate numai parțial, dar, de cele mai multe ori, ignorate. Cetățenii și numeroase grupuri civice și ONG-uri cer o abordare accelerată (și unitară) privind rezolvarea multiplelor probleme de mediu cu care se confruntă orașul.
Despre evenimentul CRPE
Evenimentul și-a propus o discuție deschisă despre calitatea mediului în București, despre așteptările cetățenilor și grupurilor civice de la administrația Bucureștiului, despre ce au reușit aceștia în ultimii doi ani și ce planuri au pe termen mediu și lung, dar și despre cum se poate obține o abordare coordonată pe marile teme de mediu de la nivelul orașului. Noile programe de finanțare europeană oferă un cadru financiar semnificativ pentru administrațiile din România pentru a accesa proiecte verzi, fie că vorbim de un transport public nepoluant, un sistem modern de reciclare și sortare, eficiență energetică sau investiții în calitatea aerului și a apei.
Mulțumim celor peste 140 de participanți și 12 speakeri care au participat și au lucrat și dezbătut împreună modalități de îmbunătățire a stării mediului în București. Noi, la CRPE, sperăm în abordări mult mai clare și asumate privind ceea ce ar îmbunătăți calitatea mediului. Dincolo de investiții singulare, majoritatea parte a programelor europene, avem nevoie de o strategie asumată și o mai bună coordonare între PMB și primăriile de sector, respectiv între administrațiile Bucureștiului, cele din Ilfov și instituțiile cu rol de control, în speță Garda de Mediu.
Suntem departe de ce ne-am dori și, din păcate, poluarea din București ne ia tuturor mulți ani buni din viață.
În Bucureștiul (mai) verde și (mai) puțin poluat we trust.
Despre proiectul Green rights for a sustainable future: Enhancing citizens’ involvement in EU’s climate ambitions
CRPE ajută la dezbaterea și punerea pe agenda publică a provocărilor climatice cu care se confruntă comunitățile urbane din România. Subliniem importanța sprijinului din partea cetățenilor pentru a ajunge la obiectivele climatice asumate și la orașe neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon. Cum putem face asta? Prin influențarea agendei publice, îmbunătățirea gradului de conștientizare a populației, susținerea unei implicări extinse a cetățenilor, ONG-urilor, universităților, grupurilor civice în a modela planurile orașelor pentru atingerea obiectivelor climatice. Prin îmbunătățirea atitudinii cetățenilor și înțelegerii impactului personal asupra mediului înconjurător și ambițiilor climatice.
Eveniment cofinanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu reprezintă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a Agenției Executive pentru Educație și Cultură (EACEA). Uniunea Europeană sau instituția coordonatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.