Ce înseamnă „echitabil” pentru cetățeni?
În cadrul proiectului BUILD FAIR, CRPE a organizat patru focus grupuri la București și Focșani, în perioada iunie-august 2026, cu participanți de vârste și din medii diferite, pentru a afla cum privesc cetățenii două politici europene care schimbă deja modul în care funcționează administrația și societatea: Deceniul Digital și Pactul privind Migrația și Azilul. Am pornit aceste discuții de la o întrebare simplă: Ce este (in)echitabil pentru oameni atunci când aceste politici sunt puse în practică?
Scenariile de lucru au fost gândite în jurul unor dileme principale:
Dilema principală 1: Când serviciile publice digitale există, dar oamenii nu le pot folosi cu adevărat din cauze multiple (lipsă competențe digitale, sisteme care preiau birocrația din analog în digital, lipsă suport, lipsă încredere în instituțiile publice, teama de a greși sau folosirea serviciilor analog și ca forme de socializare)
Dilema principală 2: Ce înseamnă solidaritate echitabilă când vorbim de Pactul pentru Migrație și Azil din perspectiva țărilor de la frontierele UE, cele cu flux migratoriu redus, dar și a solicitanților de azil ?
Discuțiile au fost deschise și constructive. Participanții nu au respins nici digitalizarea, nici politicile europene privind migrația. Dimpotrivă, au identificat numeroase beneficii și au vorbit despre nevoia de eficiență, dar au insistat că politicile trebuie să țină cont de oamenii care nu au aceleași resurse, competențe sau informații. Pentru participanți, echitabil înseamnă nu doar reguli egale pentru toți, ci și acces real, sprijin, responsabilitate și răbdare.
Digitalizarea: dacă mutăm birocrația online, nu înseamnă că am simplificat-o
În cazul serviciilor publice digitale, participanții au identificat clar avantajele: mai puține drumuri, posibilitatea de a rezolva lucruri de acasă și servicii mai rapide atunci când sistemele funcționează. Dar au identificat și o problemă esențială: digitalizarea nu înseamnă automat simplificare. În multe cazuri, impresia lor este că birocrația de la ghișeu a fost pur și simplu mutată online.
Pentru persoanele cu competențe digitale mai reduse, în special pentru unii dintre participanții mai în vârstă, dificultățile sunt și mai mari. Dar problemele nu se limitează la competențele digitale: participanții au vorbit despre site-uri greu de folosit, sisteme care nu funcționează, programări care eșuează, imposibilitatea de a urmări o programare, lipsa unor informații clare și teama de fraude sau de a greși. Așteptarea lor este ca autoritățile să își asume mai multă responsabilitate: interfețe mai simple, sprijin uman, posibilitatea de a apela la un operator și, mai ales, păstrarea unor alternative offline. Un participant a rezumat foarte bine această așteptare: „Și, și: serviciu online, dar și analog pentru cei care nu se descurcă.”
A fost dezbătută și nevoia de a integra suport specific pentru cei care se confruntă cu dificultăți adiționale: migranți care nu cunosc limba română și au nevoie de o limbă de circulație internațională sau persoane cu dizabilități care au nevoie de interfețe adaptate.
Migrația și azilul: solidaritate, dar și percepții puternic influențate de (dez)informare
În discuțiile despre Pactul privind Migrația și Azilul, participanții au vorbit despre nevoia de solidaritate atât față de persoanele care ajung în UE, cât și între statele europene, dar opiniile au fost mai diverse și mai contradictorii decât în cazul digitalizării. Unii au considerat echitabil ca migranții să aibă acces la sprijin, adăpost, servicii de bază, muncă și cursuri de limbă și au susținut o împărțire mai echitabilă a responsabilității între statele UE. Alți participanți au pus accentul pe obligațiile migranților de a se integra, de a învăța limba și de a-și găsi un loc de muncă sau au fost mai sceptici față de relocare și față de nivelul de sprijin oferit.
Diferențele de opinii au fost puternice între grupuri (în funcție de vârstă, educație, mediu de rezidență sau contact cu persoane din alte culturi), dar și afectate de ce informații aveau participanții despre migrație și de sursele din care acestea provin: percepțiile au fost mai ușor influențate de știri, rețele sociale, povești personale sau ale altor persoane cunoscute, prejudecăți și dezinformare. Unii participanți au remarcat inclusiv diferențe în modul în care sunt percepute grupuri diferite de migranți și de faptul că există o distanță între principiul solidarității și felul în care migrația este discutată în spațiul public.
Build Fair este un proiect finanțat de Uniunea Europeană prin programul CERV-2025-CITIZENS-CIV. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA). Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
