EcoVille ajunge în școlile și comunitățile din Republica Moldova: tinerii învață să construiască orașe sustenabile prin joc

Cum se iau deciziile într-o comunitate? Ce se întâmplă atunci când resursele sunt limitate, prioritățile sunt diferite, iar fiecare alegere produce consecințe? Care ar trebui să fie prioritățile de mediu ale unui oraș? Și cum pot cetățenii influența politicile locale?

Elevii și tinerii din zece comunități din Republica Moldova au explorat aceste întrebări prin EcoVille, jocul educațional care transformă administrația locală, participarea civică și protecția mediului într-o experiență interactivă.

Activitățile au fost organizate în cadrul proiectului „Reziliență civică dincolo de frontiere, prin educație democratică gamificată pentru tineri”, implementat în Republica Moldova și Armenia și finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Suediei și German Marshall Fund of the United States. Proiectul urmărește să consolideze reziliența democratică și participarea civică a tinerilor prin instrumente educaționale bazate pe joc, dezvoltarea capacităților profesorilor și lucrătorilor de tineret și cooperarea dintre tinerii din cele două țări.

De la instruirea educatorilor la activități desfășurate local

Înainte ca jocul să ajungă la elevi, zece profesori, reprezentanți ai organizațiilor societății civile și lucrători de tineret din raioanele Edineț, Taraclia, Criuleni, Ialoveni, Sîngerei, Leova, Fălești, Dubăsari și Cahul au participat la o instruire dedicată educației pentru democrație.

Participanții au testat jocul, au analizat modalitățile prin care acesta poate fi integrat în activitățile educaționale și au discutat despre facilitarea dezbaterilor, reflecția de după joc și sprijinirea tinerilor pentru a transforma ideile în inițiative civice.

Modelul proiectului investește în capacitatea profesorilor și a lucrătorilor de tineret de a utiliza independent instrumentele educaționale. Fiecare organizație selectată a primit seturi EcoVille și materiale de facilitare, astfel încât activitățile să poată fi repetate și extinse către noi grupuri de tineri.

Ulterior, jocul a fost organizat în instituții de învățământ, centre de tineret și organizații comunitare din zece localități și raioane ale Republicii Moldova:

  • IP Gimnaziul Cărbuna, raionul Ialoveni;
  • Asociația Obștească „Aripi de Viață”, raionul Edineț;
  • IP Gimnaziul-Grădiniță „Dimitrie Cantemir”, raionul Taraclia;
  • Liceul Teoretic Cruglic, raionul Criuleni;
  • IP Liceul Teoretic „A. Agapie”, raionul Sîngerei;
  • filiala din Leova a Platformei Naționale a Tinerilor pentru Participare Activă, cu activități în orașul Iargara;
  • Asociația Părinților Persoanelor cu Dizabilități „Eternitate”, raionul Fălești;
  • IP Liceul Teoretic „A. Pușkin”, raionul Fălești;
  • Centrul de Tineret Ustia, raionul Dubăsari;
  • IP Liceul Teoretic „M. Sadoveanu”, raionul Cahul.

Elevii au devenit consilieri locali și lideri comunitari

În cadrul sesiunilor EcoVille, tinerii au gestionat resurse limitate, au dezbătut problemele comunității, au negociat alocarea bugetului, au format alianțe și au votat asupra unor decizii care influențează bunăstarea locuitorilor și protecția mediului. Scopul este construirea unui oraș echilibrat, în care dezvoltarea comunității să nu aibă loc în detrimentul mediului.

Temele abordate sunt apropiate de realitatea comunităților: energia regenerabilă, colectarea și reciclarea deșeurilor, reducerea consumului de plastic, gestionarea apei, transportul public sustenabil, spațiile verzi, biodiversitatea, calitatea aerului sau reziliența în fața dezastrelor naturale.

Activitățile au pus accent pe colaborare, argumentare și luarea deciziilor în echipă. Participanții au învățat că prioritățile diferite nu trebuie să conducă automat la blocaje, dar necesită dialog, negociere și disponibilitatea de a construi soluții comune.

Când jocul devine punct de pornire pentru acțiune

EcoVille nu se limitează la simularea unor decizii. Jocul creează un context în care tinerii pot identifica probleme reale din școala sau comunitatea lor și pot începe să formuleze soluții.

În urma activităților, participanții au discutat despre idei precum colectarea separată a deșeurilor, reducerea utilizării plasticului, amenajarea spațiilor verzi sau promovarea comportamentelor responsabile față de mediu. În unele instituții au fost formate echipe care au început să lucreze la inițiative și planuri de acțiune concrete.

Această legătură dintre învățare și acțiune reprezintă una dintre componentele centrale ale proiectului. Activitățile nu se opresc la acumularea de cunoștințe, ci îi încurajează pe tineri să identifice nevoi locale, să dezvolte idei și să își asume un rol activ în comunitate.

EcoVille creează un spațiu sigur în care tinerii pot testa idei, pot greși, pot renegocia și pot vedea consecințele alegerilor lor înainte de a aplica aceste competențe în viața comunității. Tocmai această trecere de la teorie la experiență face jocul relevant pentru educația civică.

Ce urmează?

Tinerii implicați în activitățile locale vor continua să lucreze la idei și planuri de acțiune care răspund unor nevoi concrete din comunitățile lor. Echipele din Republica Moldova și Armenia vor participa la un Maraton Civic transfrontalier, în cadrul căruia vor face schimb de experiență și își vor prezenta soluțiile.

În total, proiectul prevede elaborarea a 20 de planuri de acțiune, câte zece în fiecare țară. Șase inițiative, dintre care trei din Republica Moldova și trei din Armenia, urmează să fie selectate și sprijinite pentru implementare, inclusiv prin mentorat.

Proiectul „Reziliență civică dincolo de frontiere, prin educație democratică gamificată pentru tineri” este coordonat de Centrul de Cercetare și Advocacy în Afaceri Europene – CAREP, în parteneriat cu Armavir Development Center din Armenia.

Proiectul este implementat cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Suediei și al Black Sea Trust for Regional Cooperation, un program al German Marshall Fund al Statelor Unite. Responsabilitatea pentru conținutul proiectului revine exclusiv organizațiilor implementatoare și nu reflectă în mod necesar poziția Ministerului Afacerilor Externe al Suediei sau a German Marshall Fund of the United States.