Liceele tehnologice și evaluarea prin Bacalaureat: o problemă structurală ignorată
În ultimii doi ani și jumătate, CRPE, împreună cu Fundația HEKS/EPER România și partenerii locali – Diakonia Sfântu Gheorghe, Fundația Open Fields, Filantropia Ortodoxă Alba Iulia și Filantropia Ortodoxă Sibiu – a organizat 15 grupuri de lucru locale în județele Alba, Sibiu și Covasna, reunind 3 inspectorate școlare, peste 15 licee tehnologice și peste 10 operatori economici parteneri de practică.
Din aceste discuții, pe lângă alte concluzii reflectate în rapoartele CRPE, a ieșit în mod repetat o temă dificilă: modul în care sunt „evaluate” liceele tehnologice în România – mai ales informal, dar cu efecte tot mai concrete – prin prisma examenului de Bacalaureat, în raport cu finalitatea studiilor elevilor din Învățământul Profesional și Tehnic (ÎPT). Am început să documentăm mai atent subiectul și astăzi lansăm un policy brief dedicat: Recalibrarea evaluării învățământului profesional și tehnic din România – De ce rata de promovare la Bacalaureatul generalist este un indicator greșit și cum poate România alinia evaluarea școlilor tehnologice la standardele europene
Cerere mare de calificări medii, evaluare greșită: paradoxul învățământului profesional și tehnic
Chiar dacă 68% dintre oportunitățile viitoare de angajare din România vor necesita calificări medii, specifice învățământului profesional și tehnic conform CEDEFOP, zona de formare profesională rămâne slab finanțată și insuficient protejată de stereotipurile colective.
În practică, liceele tehnologice atrag în continuare, într-o proporție semnificativă, elevi cu niveluri scăzute ale competențelor de bază. Mulți intră în clasa a IX-a cu medii de admitere foarte mici și fără achizițiile minime necesare pentru a parcurge un curriculum liceal. Profesorii și partenerii de practică constată frecvent că trebuie să recupereze elemente elementare – operații matematice de bază, citire cursivă, scriere corectă. În multe cazuri, când elevii ajung în ÎPT, eșecul educațional este deja instalat, însă responsabilitatea pentru rezultat se transferă, tacit, către liceul tehnologic.
În fiecare vară, odată cu rezultatele la Bacalaureat, apar topuri și liste care fixează etichete pe școli și comunități, fără context. În 2025, dintre cele 49 de licee cu promovabilitate zero la Bacalaureat, 42 au fost licee tehnologice. În ultimii 16 ani, promovarea la Bac în rândul candidaților din tehnologic nu a depășit niciodată 60%, în ciuda unor programe mari de sprijin. Concluzia publică e simplistă de multe ori – “școala e slabă”. De fapt, școala e pusă să repare, în 4 ani, ceva ce sistemul nu a construit în 8.
An după an se adâncește stigma, când, în realitate, modul de a măsura succesul școlar – promovarea Bacalaureatului generalist, așa cum este el astăzi în România – este nepotrivit pentru școlile de meserii și necorelat cu finalitățile formării profesionale.
ÎPT nu există ca să producă performanță academică generală, ci ca să formeze competențe concrete, pentru muncă, pentru economie, pentru viață.
Arătăm în raport că evaluarea după BAC-ul generalist, așa cum este acum, produce efecte toxice în trei planuri:
1) Simbolic – liceele tehnologice sunt prezentate public drept „eșec”, în fiecare vară, prin topuri și liste.
2) Administrativ – promovabilitatea la Bac ajunge să fie folosită ca indicator în rapoarte, diagnoze și discuții despre rețele școlare, inclusiv în logica reducerii claselor sau reorganizărilor.
3) Instituțional – chiar statutul de colegiu/colegiu național este legat de rata de promovare la Bac. Asta înseamnă că un colegiu tehnologic își poate pierde statutul nu pentru că nu își formează elevii pe meserie, ci pentru că nu performează la un examen general-academic.
Învățământul profesional în Europa: performanța măsurată prin progres și angajare
La nivel european, direcția este clară – ÎPT reprezintă infrastructură economică. Nu reprezintă o „rută secundară”, ci una strategică. Astfel:
- Franța măsoară „valoarea adăugată” a liceelor (IVAL): nu doar rezultatul final, ci progresul elevilor raportat la profilul lor inițial (nivel, mediu social etc.). Un liceu poate avea o rată mai mică la examene, dar o valoare adăugată mare dacă reușește să ridice elevi care au pornit cu dezavantaje.
- Spania publică anual statistici despre inserția profesională la 1–4 ani după absolvire, pe nivel și pe familie profesională. Asta le permite elevilor și părinților să aleagă rute profesionale în funcție de șansele reale de angajare, nu de reputația construită din note.
- Germania separă clar rutele: pentru angajare contează certificarea profesională (de tip ucenicie), iar Bacul e relevant mai ales pentru acces la învățământ superior.
Astfel, CRPE propune o schimbare de optică în politicile publice în sensul evaluării ÎPT după misiunea lui reală ÎPT și ceea ce trebuie să livreze: competențe, practică, angajare.
În perioada următoare, România are și o constrângere legală: bacalaureatul tehnologic în noua formulă va fi aplicabil abia în 2030, odată cu generația intrată în clasa a IX-a în 2025–2026. Asta înseamnă că încă ani buni liceele tehnologice vor fi „judecate” cu un instrument care nu le reflectă misiunea. Tocmai de aceea, până la schimbarea examenului, avem nevoie urgentă de o schimbare în evaluarea școlilor.
Raportul propune un set minim de indicatori anuali, raportați la nivel de unitate, care pot recalibra discuția publică și decizia administrativă cu privire la cifrele de școlarizare și alte aspecte ce țin de școlile ÎPT:
- rata de inserție profesională la 6/12/36 luni după absolvire
- proporția absolvenților care obțin certificări profesionale recunoscute
- proporția elevilor cu experiență practică reală (și calitatea ei: durată, relevanță)
- indicatori de valoare adăugată (progresul elevilor raportat la nivelul de intrare)
- satisfacția angajatorilor (sondaje regulate)
- retenția în firmă la 12 luni
Citiți aici policy brief-ul.
Material realizat pentru Fundația HEKS/EPER România în cadrul proiectelor “Includerea pe piața muncii a tinerilor adulți din medii vulnerabile din România” și “De la educație la muncă decentă, județul Sibiu”, proiecte ce urmăresc creșterea accesului la o muncă decentă pentru tinerii adulți provenind din medii vulnerabile.
Image by Yamu_Jay, on Pixabay