CRPE lansează două rapoarte de cercetare privind sectorul cooperativelor agricole din România
Centrul Român de Politici Europene publică două rapoarte de cercetare: o analiză secundară a datelor oficiale privind statusul cooperativelelor agricole din România și un sondaj de opinie în rândul cooperativelor agricole înființate după anul 2020.
Cooperativa agricolă, ca formă de asociere a fermierilor din România, a devenit atractivă în ultimii ani, dovedindu-și capacitatea de a reprezenta un vehicul organizațional prin care fermierii comerciali se pot dezvolta.
Această evoluție a fost determinată de un mix complex de factori care include trendul general de consolidare a exploatațiilor agricole din România, schimbările legislative și facilitățile fiscale acordate cooperativelor după 2018, sprijinul din fonduri europene pentru înființarea acestora, prioritizarea formelor asociative în accesarea finanțărilor din PNDR 2014-2020, PNS 2023-2027, pandemia și evoluțiile geopolitice din ultimii ani (războiul din Ucraina), dar și existența unor programe de susținere și profesionalizare a sectorului din partea organizațiilor societății civile (ex. programul COOPNET).
În același timp, multe (aproape jumătate) dintre cooperative există doar „pe hârtie”, doar o parte depășesc stadiul de start-up, sunt fragile din punct de vedere financiar.
Majoritatea cooperativelor nu reușesc să deservească decât un număr redus de membri, iar ecosistemul lor de suport (instituțional, de know-how, reprezentare) nu reușește să acopere paleta amplă de nevoi ale acestora: de la aspecte ce țin de guvernanța internă, la implementarea strategiilor de marketing, integrarea aspectelor ce țin de sustenabilitate și inovații.
Astfel, sunt necesare politici publice care să stimuleze în continuare înființarea de noi cooperative agricole, dar și politici care să vizeze explicit consolidarea celor existente din mai multe perspective:
- financiară – îmbunătățirea sustenabilității, a capitalizării, gestionarea riscurilor, investiții colective.
- extindere pe orizontală (creșterea numărului de membri/membri asociați) și îmbunătățirea capacității lor de a deservi comunitățile rurale (ex. prin dezvoltarea de food hub-uri și alte forme de lanț scurt de desfacere a producției).
- integrare pe verticală – înființarea altor cooperative de gradul 3.
- diversificarea funcțiilor acestora și capacitarea lor de a profesionaliza fermierii din România, prin servicii de extensie, consultanță agricolă, facilitarea accesului la cunoaștere și inovare.
Politici publice pentru cooperativele agricole
Pe aceste paliere recomandăm:
- Revizuirea legislației fiscale care vizează cooperativele agricole în sensul continuării stimulentelor fiscale pentru înființarea de noi cooperative agricole, dar și extinderea/consolidarea celor existente.
- Continuarea sprijinului oferit cooperativelor agricole prin fonduri europene (măsuri de dezvoltare rurală), în special pentru dezvoltarea de lanțuri scurte alimentare (food hubs), condiționare, procesare.
- Integrarea cooperativelor agricole în AKIS și implementarea de acțiuni țintite care să vizeze conectarea lor la cunoaștere și inovare – ex. prin măsurile PNS de informare, consiliere, cooperare.
Sinteza celor două rapoarte este disponibilă aici.