CRPE Policy Memo 68, Aprilie 2016, Autori: Bianca Toma, Oana Ganea, Alexandru Damian. INDEXUL Sustenabilitatii DNA BUCUREȘTI, 26 aprilie 2016 – Centrul Român de Politici Europene a lansat astăzi Indexul sustenabilității DNA 2015 – o radiografie a momentului indicând care sunt decidenții, instituțiile, legile și actorii care susțin, respectiv, care subminează funcționarea unei instituții reprezentative pentru eforturile de combatere a corupției în România.
Indexul Sustenabilității DNA, lansat pentru prima dată în 2014, și-a propus să identifice factorii și indicatorii – interni și externi – care contribuie la sustenabilitatea Direcției Naționale Anticorupție. La capătul acestui exercițiu avem câțiva actori care în viziunea panelului nostru de jurnaliști și experți consultați au pus umărul serios la sustenabilitatea luptei anticorupție.
Fiecare participant la discuție a acordat calificative pe o scală de la 1 la 10 unei serii de indicatori prezentați sub forma unor enunțuri. Media obținută din aceste calificative este nivelul de performanță al acelui indicator, din punctul de vedere al grupului de experți care au participat la acest demers.
Principalele concluzii ale INDEX-ului pentru anul 2015
Puncte forte în susținerea luptei anticorupție
Actuala legislație (funcționarea și independența DNA), prestația actualului Procuror șef al DNA (nota 9.3 din 10), încrederea publicului în activitatea DNA (nota 9.3 din 10) – puncte forte în susținerea și performanța instituției.
Cadrul legislativ asigură, în opinia celor consultați, competențe de investigare relevante pentru DNA.
Contribuții importante în susținerea activității și independenței DNA și a luptei anticorupție vin din partea partenerilor externi: Comisia Europeană prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, ambasadele și cancelariile occidentale și ale SUA (punctaje între 6.9 si 8.8 din 10). Nota generală a indicatorului ”Susținere externă” este în ușoară scădere în 2015 față de anul precedent, de la 8.8 la 7.5. Aceasta poate fi explicată și printr-o întărire a capacității DNA de a acționa și reacționa matur, dar într-un mediu instituțional și mai ales politic ostil. În rândul oficialilor DNA, cât și în rândul reprezentanților societății civile există opinia potrivit căreia MCV, ca instrument de monitorizare al Bruxelles-ului, își atinge limitele an de an. Oportunitatea unei eventuale încetări a acestei monitorizări trebuie privită în contextul general în care acționează DNA: obiectiv și ambițios din punct de vedere politic, ridicarea MCV nu garantează, deocamdată, sustenabilitatea luptei anticorupție.
Prestația publică a Procurorului șef al DNA este de natură să susțină credibilitatea instituției iar acest indicator (cu calificativ mare și în 2014 – 8.2) crește și este direct legat și de creșterea susținerii populației pentru DNA (9.3 în 2015). Acestea sunt cele mai mari calificative din această cercetare, peste susținerea externă care anul trecut era în topul Indexului.
Managementul DNA, inclusiv decizii interne, sunt în continuare apreciate. În privința calității dosarelor DNA, calificativul rămâne relativ constant (de la 8.3 la 7.9 în 2014), însă grupul de experți consideră în continuare că volumul de dosare raportat la numărul de procurori este mult prea mare și ar putea afecta calitatea dosarelor.
Puncte slabe în susținerea luptei anticorupție
Există așteptări de la instituții cheie precum Consiliul Superior al Magistraturii, Procurorul General al României, Agenția Națională de Integritate sau Ministerul Justiției.
Există mari așteptări din partea câtorva instituții cu atribuții extrem de relevante în sprijinul luptei anticorupție sau în protejarea sistemului judiciar, în special a magistraților de atacuri și tentative de intimidare care vin fie din partea politică, fie din partea grupurilor de interese ale celor aflați sub investigare sau condamnați pentru fapte de corupție. Acestea sunt Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției (pentru prima dată în INDEX) și Procurorul General al României.
Notele primite de Consiliul Superior al Magistraturii sunt și în acest an mediocre, ușor în creștere, atât reprezentanții instituțiilor judiciare, cât și experții invitați la discuții apreciind că CSM ar putea să facă mai mult din calitatea sa de garant al independenței justiției, dar și pentru susținerea unor reforme pentru sistem.
Procurorul General al României: de la această voce din vârful sistemului este de așteptat o mai mare implicare în sensul reacției, apărării și susținerii activității procurorilor atunci când în spațiul public se vehiculează interpretări eronate, atacuri nefondate. Din perspectiva percepției societății civile și a experților, chiar dacă, în 2015, Procurorul General nu a subminat activitatea DNA nici nu au existat argumente în sensul susținerii publice, prin declarații sau poziții curajoase. Pentru lipsa reacțiilor relevante acest indicator primește un calificativ slab: 3.1.
Rezultatele Indexului pentru 2015 transmit un semnal de alarmă pentru Agenția Națională de Integritate, cu un calificat sub mediocru și cu opinii potrivit cărora instituția și-a pierdut suflul, iar cazurile pe care le cercetează nu sunt relevante.
Rolul instituțiilor de control a fost pentru prima dată introdus în Indexul pe 2015 tocmai pentru a evalua atribuții extrem de importante ale Curții de Conturi, de pildă, în disciplinarea folosirii banului public, dar și în asumarea unui rol pro activ, de sesizare a situațiilor flagrante, suspiciunilor de fraudă la nivelul administrațiilor publice locale sau centrale. Curtea de Conturi este notată cu 6.2, peste media indicatorului, în timp ce Corpul de Control al Primului Ministru este notat cu 3.8, în special din cauza lipsei încrederii în sesizări obiective, nepolitice ce ar putea veni dinspre această instituție.
Amenințările la adresa sustenabilității DNA
Câteva instituții dețin recordul calificativelor minimale: Consiliul Național al Audiovizualului, Parlamentul României nu doar pe procedura de aviz privind investigarea membrilor săi ci și din perspectiva tentativelor de schimbare a legislației și restricționare a anchetelor și atribuțiilor DNA și a declarațiilor și ieșirilor publice.
Pentru al doilea an consecutiv unul din cele mai mici calificative este acordat Consiliul Național al Audiovizualului (1.7). CNA este pasiv și ineficient în a reacționa în cazuri de încălcare a regulilor audiovizualului și dă amenzi discreționar, favorizând anumite canale TV. Cuantumul amenzilor încurajează, în opinia majorității celor consultați, atacurile nefondate și/sau campaniilor de denigrare la adresa magistraților sau oficialilor DNA.
Recordul negativ al CNA este urmat, la mică distanță, de Parlamentul României și membri săi (2.3. – 2.4). Parlamentul este considerat în continuare o piedică în investigarea dosarelor de mare corupție prin blocarea avizelor la solicitările DNA / Procurorului General.
O altă instituție intră în Index direct la coada clasamentului, Agenția Națională de Administrare Fiscală, apreciată într-o proporție destul de mare pentru sprijinul în investigarea actelor de corupție, dar sancționată de experți pentru reacțiile tardive și inconsistente în recuperarea prejudiciilor provenite din fapte de corupție (2.3).
Raportul integral, în limba română, poate fi consultat aici.
Reacțiile și declarațiile cu ocazia lansării acestui raport pot fi urmărite pe www.justitiecurata.ro
Partenerii Coaliției Inițiativa pentru o Justiție Curata, Freedom House România, au lansat Raport privind Recuperarea produsului infracțiunii: de la prejudiciu până la confiscare ce poate fi consultat pe www.freedomhouse.ro
Acest raport apare în cadrul proiectului Dezvoltarea Coaliției „Inițiativa pentru o Justiție Curată”. Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România și co-finanțat de Open Society Institute.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009 – 2014.