În urma NATO 2030 Youth Summit, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a conceput o agendă actualizată a NATO menită să încurajeze contribuția „următoarei generații” la viitorul organizației. Secretarul general a anunțat, de asemenea, înființarea NATO 2030 Young Leaders – un grup de 14 lideri emergenți din întreaga Alianță, care vor contribui la informarea recomandărilor pentru NATO 2030.
Acest document oferă o imagine de ansamblu asupra abordării NATO în ceea ce privește tinerii, cu accent pe două state membre din prima linie – România și Bulgaria și două țări partenere NATO – Moldova și Ucraina. Țările din regiunea Mării Negre sunt expuse unei intensificări a prezenței Federației Ruse prin încercări de a influența alegeri, propagandă și campanii de dezinformare, dar și prin existența unor legături politice și economice istorice. Această expunere poate reprezenta o amenințare la adresa democrației, a statului de drept, a libertăților cetățenilor și a securității în regiune. Pe termen lung, poate afecta, de asemenea, percepțiile generale ale cetățenilor asupra NATO și asupra Occidentului, în ansamblu.
Pentru a atenua impactul actorilor terți asupra securității și a democrației, NATO ar trebui să investească nu numai în sisteme de apărare și tehnologie militară, ci ar trebui să se concentreze mai mult pe furnizarea de oportunități de formare, educaționale și profesionale tinerilor din regiunea Mării Negre ca soluție cheie. În unele țări NATO, tinerii reprezintă până la 47% din populație, prin urmare, comunicarea cu aceștia și acceptarea opiniilor tinerilor cu privire la securitate, contribuția națională și cooperarea internațională reprezintă o soluție durabilă și ar contribui, de asemenea, la sporirea relevanței NATO pentru dezvoltarea regiunii.
NATO nu a adoptat încă o strategie cuprinzătoare pentru tineret în regiune, spre deosebire de alte organizații transnaționale, cum ar fi Uniunea Europeană, care a adoptat Strategia Europeană pentru tineret pentru 2019-2027. Activitățile legate de tineret desfășurate de NATO în România, Bulgaria, Moldova și Ucraina sunt asigurate în principal de către Divizia de Diplomație Publică (PDD) a organizației, fiind mediate și implementate la nivel regional sau local prin ONG-uri, universități, școli sau instituții publice. Majoritatea activităților legate de NATO pentru tineri acoperă programe educaționale, studii de securitate, diplomație, negociere, alfabetizare mediatică.
Am analizat și unele dintre cele mai bune practici pe care NATO le poate adopta pentru a-și spori prezența din perspectiva generației următoare, am abordat oportunitățile și activitățile potențiale și am conceput un set de recomandări pe care NATO le-ar putea pune în aplicare pentru un impact sporit în rândul tinerilor, luând în considerare opiniile, nevoile și tendințele legate de aceștia.
Raportul complet este disponibil aici.
Această lucrare a fost realizată de echipa CRPE împreună cu câștigătorii concursului de quiz lansat în cadrul proiectului „Răspunsul NATO la pandemia Covid-19: „Cum pot înțelege tinerii eforturile NATO și cum pot contribui la combaterea propagandei.”
Proiectul este implementat de Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE) și finanțat de Divizia de Diplomație Publică a NATO.
NATO și implicarea tinerilor în regiunea Mării Negre: Evoluția actuală și recomandări
