Autori: Ruxandra Popescu, Maria Balea, Alexandra Popa
Studiile internaționale arată că integrarea unei forme de învățare în economia reală (învățarea la locul de muncă – ÎLM) în parcursul educațional al tinerilor are numeroase beneficii pentru tranziția acestora de la școală la muncă. Din păcate, această metodă educațională s-a dovedit de-a lungul ultimilor ani insuficient adresată în România, atât din perspectiva politicilor publice, cât mai ales a implementării.
Raportul „De ce avem nevoie de învățare la locul de muncă în învățământul profesional și tehnic românesc?” își propune să descrie în linii mari modul în care învățarea la locul de muncă a fost integrată în sistemele de educație și formare profesională pe plan internațional, cu ce rezultate, explicitează diversele modele ÎLM în țările europene și apoi se apleacă asupra cadrului de reglementare și politici publice în acest domeniu din România. Studiul prezintă cele mai relevante statistici vizavi de ÎLM și apoi descrie demersurile consorțiului „Creștem prin Educație Agricolă” de a oferi experiențe de lucru în fermă reală elevilor din liceele agricole prin pilotarea succesivă și definirea unui model de practică de specialitate la agentul economic. În final, studiul definește o serie de recomandări de politici publice pentru a îmbunătăți ÎLM în învățământul profesional și tehnic din România.
ÎLM îmbunătățește angajabilitatea absolvenților de învățământ profesional și tehnic, crește propensiunea către antreprenoriat și abilitățile în acest sens, îi ajută pe tineri să dezvolte așteptări realiste vizavi de un viitor loc de muncă, stimulează entuziasmul și motivația pentru muncă, dezvoltă în elevi atât competențe digitale și tehnice atât de necesare celei de-a patra revoluții industriale, cât și abilități și deprinderi de natură soft – sociale, de comunicare, lucru în echipă etc. Prin asigurarea unui cadru pentru socializare, ÎLM furnizează una dintre dimensiunile esențiale ale învățării – cea emoțională.
Astfel, de mai bine de 15 ani, învățarea la locul de muncă este o prioritate la nivel european. Însă în timp ce 61% dintre tinerii din ÎPT din UE aveau acces la experiențe de învățare la locul de muncă, în România doar 10% dintre aceștia se bucurau de această oportunitate. Chiar dacă mai mult de jumătate dintre elevii de clasa a noua din România învățau în 2019 într-un liceu tehnologic sau școală profesională, finanțarea ÎPT la noi este mult sub media UE atât ca valoare, cât și per elev (de 10 ori mai mică).
Subfinanțarea ÎPT este, în mod evident, echivalentă cu subfinanțarea practicii (în școală sau în afara ei), la care se adaugă slaba implicare a mediului economic și a partenerilor sociali în corelarea educației și formării cu cererea de competențe de pe piața muncii, precum și salturile în digitalizare și noile tehnologii. Toate acestea formează un cerc vicios din care rezultă o pregătire practică de slabă calitate a elevilor, la perpetuarea subvalorizării ÎPT în general și în final la o piață a muncii care suferă de deficit de personal calificat.
Iar în agricultură acest deficit s-a acutizat în ultimii ani, conform declarațiilor fermierilor. În anul școlar 2021-2022, 6624 elevi studiază agricultură la liceu, în scădere față de anul trecut. În ultimii 5 ani, numărul elevilor care au optat pentru învățământul liceal agricol a scăzut cu 28.7%. În anul școlar 2020-2021, 153 unități școlare cu învățământ profesional și dual agricol au încheiat 507 parteneriate de practică cu agenții economici. Dintre acestea, 17 unități școlare nu aveau încheiat niciun parteneriat, iar 51, adică peste o treime din ele, încheiaseră un singur parteneriat cu o firmă. Prin urmare, învățarea la locul de muncă în educația agricolă urmează tendințele naționale, descrise în prima parte a studiului: elevii au acces limitat la experiențele practice de învățare la locul de muncă, chiar și cei din învățământul profesional.
Raportul concluzionează că ÎLM ar trebui să fie o componentă esențială a educației profesionale și tehnice din România, iar politicile publice ar trebui să sprijine implementarea sa efectivă și calitativă în diversele sectoare economice pentru care ÎPT pregătește profesioniști. În acest sens, studiul formulează recomandări specifice, care vizează diversele dimensiuni ale ÎLM: organizare, finanțare, legislație, ecosistemul instituțional de suport, și nu în ultimul rând, modalitățile de a stimula implicarea sectorul economic atât în strategiile de educație și formare profesională, cât și în implementarea propriu-zisă a învățării la locul de muncă.
Raportul integral, în limba română, poate fi consultat aici.