Centrul Român de Politici Europene, prin reprezentanța sa în Republica Moldova (CRPE – RM), a lansat joi, 16 octombrie, la Chișinău, raportul ”Exportul produselor agricole moldovenești în Uniunea Europeană. Propuneri pentru politici de dezvoltare rurală”.
Raportul este produsul unei cercetări întreprinse de echipa CRPE în trei sectoare cheie ale agriculturii din Moldova: fructe, vin și carne. Echipa de cercetare a făcut interviuri cu producători și a realizat o serie de studii de caz, rezultând o imagine a sectorului agricol așa cum se vede dinspre cei care lucrează în acest domeniu.
Raportul constată că, deși majoritatea exporturilor din R. Moldova se îndreaptă spre Uniunea Europeană, când vine vorba doar despre exporturile agricole situația e diferită. Produsele agricole au încă un acces limitat pe piața europeană și exportul lor rămâne dependent de spațiul CSI. Întârzierea reorientării exporturilor agricole este o vulnerabilitate majoră pentru Moldova.
Echipa CRPE a identificat pentru fiecare sector în parte problema cea mai importantă care limitează posibilitatea de export spre UE și recomandă focalizarea fondurilor și a eforturilor statului și producătorilor spre respectiva problemă.
Astfel, pentru sectorul fructe este importantă organizarea producătorilor și infrastructura post recoltare, care va permite selecția, ambalarea și contractarea conform practicilor europene. Pentru sectorul vin, principala provocare este programul de întinerire a viței de vie și marketingul pentru o piață pretențioasă cum e cea europeană. În sectorul carne, principala problemă este certificarea și adoptarea standardelor europene, în adoptarea cărora se acumulează o întârziere semnificativă.
În contextul lansării în R. Moldova a unei Strategii Naționale de Dezvoltare Agricolă și Rurală, CRPE recomandă focalizarea resurselor (inclusiv a fondurilor ENPARD primite din partea Uniunii Europene) pentru a rezolva cu prioritate aceste probleme.
Raportul a fost lansat și dezbătut de autori în cadrul unui eveniment public la care au participat reprezentanți ai instituțiilor și ministerelor de resort din Republica Moldova și România, diplomaţi din cadrul Delegației Uniunii Europene la Chișinău și ai Ambasadei Olandei, precum și reprezentanți ai asociațiilor de producători, business și reprezentanți din domeniul bancar al R. Moldova.
Cornelia Mihai, fost secretar de stat și șef al Autorității de Management pentru Dezvoltare Rurală din România a făcut recomandări colegilor din Republica Moldova care sunt la început de drum în ceea ce privește creionarea unor politici de dezvoltare rurală. Expertul din România a arătat unde a reușit România în acest domeniu (ex: înnoirea viței de vie) și unde nu a reușit (ex: în prioritizarea fondurilor de dezvoltare rurală primite de la UE).
Totodată, a apreciat că ”sistemul de testare în domeniul siguranței alimentare este o urgență imediată pentru autoritățile moldovene. Cu atât mai mult cu cât punerea în practică a cadrului legislativ și de control în domeniu sanitar-veterinar, fitosanitar și siguranței alimentelor reprezintă o pre-condiție pentru accesarea fondurilor ENPARD, programul de asistență în agricultură al Uniunii Europene. Prin ENPARD pot fi asigurate fondurile pentru adaptarea la standardele UE, necesare agenților economici privați care activează în sectorul agro-alimentar”.
Dezbaterea s-a concentrat pe bunele practici care pot duce la creșterea valorii produselor moldovenești pentru a fi exportate cu succes pe piața europeană. Autorii raportului au expus în fața autorităților nemulțumirea producătorilor moldoveni care primesc în prezent subvenții într-un mod impredictibil. Concluzia principală a fost că programul ENPARD ar trebui să renunțe la obișnuința de împărți fondurile fără prioritizare, pe principiul dăm-tuturor-câte-puțin și să concentreze fondurile pentru a facilita exportul produselor agricole moldovenești pe piața europeană.
“Asocierea producătorilor pentru a ambala, vinde și contracta la comun este cheia. Pentru agriculturi fărâmițate cum sunt cele ale noastre, în România și în Republica Moldova, nu este altă șansă să facem față pe piața europeană”, a apreciat Alexandra Toderiță, expert pe politici agricole din cadrul CRPE.
“Republica Moldova nu ar trebui să repete greșeala României la subiectul fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală. E nevoie de o prioritizare a acestor fonduri, să ne propunem mai puține lucruri și cu rezultate mai vizibile. Astfel, dacă e nevoie de o decizie despre cum să prioritizăm acești bani, noi propunem un criteriu simplu: pentru acele măsuri care să faciliteze exportul produselor agricole moldovenești pe piața europeană. Astfel se va rezolva un obiectiv politic major: accesul agricultorilor moldoveni la o piață stabilă și fără capricii, de genul embargourilor impuse de Rusia”, a spus Cristian Ghinea, directorul Centrului Român de Politici Europene.
Participanții la dezbatere au concluzionat că ar fi nevoie de mai multe asemenea inițiative de construire a consensului național pe tema politicilor agricole, unde oficiali, experți și reprezentanți ai producătorilor să poată propune împreună soluții de politici publice.
Cercetarea a fost sprijinită de Ambasada Olandei prin Programul Statul de Drept și Buna Guvernare”, iar evenimentul de lansare și dezbaterea publică au fost co-finanțate de Ambasada Olandei și din fondurile de asistență pentru dezvoltare ale României (în parteneriat cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare).
Raportul integral, în limba română, este disponibil aici.
Mai multe detalii despre evenimentul de lansare, găsiți aici.
Acest studiu este publicat în cadrul proiectului ”Implementarea ACLAC dincolo de statistici. Obtinerea de beneficii pentru segmente cheie din sectorul agricol si industrial al Republicii Moldova” sprijinit de Ambasada Olandei, prin programul MATRA.