București, veșnica parcare: Ce fac și ce pot face (mult mai bine) autoritățile locale

Autori: Alexandru Damian, Vlad Adamescu

72 de amenzi și avertismente pentru parcare neregulamentară pe zi au fost emise de toate Polițiile Locale de Sector și Poliția Locală a Municipiului București în anul 2021. O medie de 10 sancțiuni pentru fiecare instituție deși orașul a devenit o veșnică parcare și, în orice moment, sunt zeci de echipaje de patrulare  în fiecare sector. 2 Primării de Sector și Primăria Generală nu au ridicat nicio mașină pentru parcare neregulamentară în prima jumătate a anului 2022 în condițiile în care fiecare petic de trotuar, spațiu verde sau trecere de pietoni este un potențial loc de parcare.

Toleranța administrației locale pentru parcarea neregulamentară este foarte ridicată. A opri un fenomen atât de larg răspândit pare iluzoriu, mai ales în lipsa unei strategii privind transportul public sau velo, transport decent intra și inter urban și, desigur, a numărului enorm de mașini aflate în orice moment în București, înregistrate sau în tranzit. Asta nu înseamnă însă că discuția trebuie pornită doar de la așa-zisul drept la locul de parcare și gândite politice publice în jurul mașinilor. A promova în spațiul public principiul „facem mai întâi parcări și apoi sancționăm” este ceea ce a transformat orașul într-o parcare, cu o componentă reglementată și una nereglementată. Și nu, nu se pot face niciodată suficient de multe parcări încât să găzduiască toate mașinile aflate în orice moment în București. 

Recent au apărut noi promisiuni prin vocea viceprimarului PNL Stelian Bujduveanu. Acesta a afirmat că, cel puțin în inelul central, nu se va mai parca haotic și nu vor mai exista locuri de parcare fără plată. Asta înseamnă că spațiile verzi, trotuarele și primele benzi din carosabil ar trebui să revină la firescul lor. A doua promisiune dinspre administrație este obținerea de venituri de cel puțin 1 milion de  RON pe zi din taxa de parcare la nivelul companiei municipale de parking și un grad de ocupare a parcărilor reglementate de 60-65% până în vara anului 2023.

Lipsa de coordonare dintre Primăria Generală și Primăriile de sector este însă una evidentă, iar puținele inițiative de la nivelul sectoarelor nu pot rezolva una din problemele majore ale Bucureștiului. Cu numeroase portițe legislative (cea mai importantă fiind imposibilitatea polițiștilor locali de a amenda direct conducătorii mașinilor parcate neregulamentar dacă aceștia nu se află la mașină), o aplicare neuniformă a legii (mașinile parcate pe trotuar sunt ridicate doar de o parte din Primăriile de Sector), activitatea curentă a Polițiilor Locale este puțin probabil să aducă schimbări semnificative fără măsuri complementare și multă voință politică pentru a aduce puțină ordine în haosul parcărilor din București. În 2021, Polițiile Locale Sector 1 și Sector 6 au fost cele mai active în a sancționa parcarea neregulamentară.

La CRPE ne-am uitat la ce proceduri utilizează fiecare Poliție Locală în a sancționa mașinile parcate pe carosabil, pe trotuar sau spațiul verde, cât de mult se sancționează și în ce condiții mașinile parcate neregulamentar sunt ridicate. Răspunsurile au fost variate, dar ar descumpăni pe cel care sesizează. Și, desigur, ce au făcut și ce planuri au pentru a preveni transformarea orașului într-o (și) mai mare parcare.

Este nevoie de menținerea unei presiuni publice pe Primăria Generală și cele de Sector pentru sancționarea parcărilor haotice. Și suntem foarte mulți cetățeni deranjați de lipsa unor trotuare accesibile. Doar la nivelul Primăriei Sector 1, de exemplu, au fost peste 10.000 de sesizări în anul 2021 privind mașinile parcate neregulamentar. Numeroase inițiative și grupuri civice din toate sectoarele militează pentru dreptul la trotuare libere și accesibile, fără mașini. Este însă nevoie de mult mai mult curaj și voință din partea administrației de a elibera trotuarele și spațiile verzi de mașini.

Studiul integral, în limba română, este disponibil aici.

Material realizat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.