Cum poate susține Bucureștiul agenda pro-europeană și reformatoare în Republica Moldova

Cum poate susține Bucureștiul agenda pro-europeană și reformatoare în Republica Moldova

Centrul Român de Politici Europene și Asociația pentru Politică Externă din Republica Moldova lansează astăzi o analiză a priorităților și acțiunilor imediate prin care Bucureștiul să susțină agenda pro-europeană și reformatoare a noii majorități parlamentare de la Chișinău.

Republica Moldova intră, după rezultatul alegerilor din iulie care aduce unui președinte reformator, Maia Sandu, o majoritate parlamentară pro-europeană (PAS), într-o nouă etapă de reconstrucție. Și primește, după mulți ani de reforme mimate, o nouă șansă de a intra pe un curs ireversibil spre integrarea în Uniunea Europeană. România are un rol crucial în sprijinul Chișinăului – direct prin asistență financiară sau proiecte strategice și, indirect, prin susținerea reformelor ce vor fi asumate de actuala putere. Așteptările legate de ce va putea livra noua majoritate politică trebuie să fie însă rezonabile.

Victoria electorală de la 11 iulie vine cu așteptarea ca Republica Moldova să adopte rapid o agendă pro reforme, să dea un impuls puternic luptei anticorupție și să decupleze sistemul corupt de la Chișinău de la resursele statului. Rezistența la reforme este însă extrem de ridicată într-o țară cangrenată de corupție și crimă organizată. Câștigarea alegerilor dă doar un prim semnal că puterea nu mai este concentrată în mâinile unui grup redus de oligarhi.

Există mulți actori care își doresc menținerea Moldovei într-o zonă gri. Moldova are nevoie de o resursă umană extrem de bine pregătită pentru a putea gestiona o agendă reformatoare, iar această resursă este din ce în ce mai limitată într-o țară afectată masiv de migrație și de corupție sistemică.  

De asemenea,  este de văzut nivelul de ambiție pe care PAS și-l va asuma pe temele majore și mai ales ce va putea livra din ceea ce și-a propus. Un partid tânăr, cu oameni bine intenționați, dar fără experiența administrării unor sisteme publice, nereformate, nu va putea arăta rapid rezultate. Democrația politică, disputele inerente guvernării, la care fără îndoială se vor adăuga bruiaje ale forțelor anti occidentale și anti reforme, vor pune la încercare coerența și eficiența guvernării.

Republica Moldova va avea nevoie, mai mult decât oricând, de suportul României, al Uniunii Europene și al SUA pentru implementarea agendei reformatoare promise de Maia Sandu. Susținerea Republicii Moldova de către București trebuie să continue și chiar să fie accelerată cu asistență tehnică și financiară contra progrese pe agenda reformistă. Agenda și calculele unor politicieni de la București care, până recent, nu doar că nu au dat nicio șansă victoriei Maiei Sandu, dar au și ignorat programul său anticorupție, s-au dovedit a fi complet eronate.

Ce poate face de acum încolo Bucureștiul:

  1. O nouă înțelegere în locul Acordului de asistență financiară nerambursabilă de 100 de milioane de Euro, blocat în primăvara acestui an de Guvernul de la Chișinău și extinderea acestuia.
  2. Un fond de dezvoltare pentru Republica Moldova care să cuprindă atât asistența financiară bilaterală rambursabilă (un acord pentru 150 de milioane de euro a fost avansat în acest sens) cât și sprijin – suplimentar sau complementar – pentru obiectivele pe care R.Moldova le va susține din Planul de redresare acordat de UE, în valoare de 600 de milioane de Euro.
  3. Finalizarea proiectelor strategice de infrastructură: gazoductul Iași – Ungheni-Chișinău este funcțional, însă este doar o parte din obiectivul de asigurare a securității energetice a Republicii Moldova. Sunt așteptate progrese la interconectarea energetică care va da acces Moldovei la piața europeană de energie. E nevoie de progrese semnificative în privința infrastructurii rutiere și feroviare și conectării Republicii Moldova la coridoarele europene. 
  4. Asistență în domeniul medical pentru limitarea pandemiei COVID-19.
  5. Investiții și sprijin pentru economia Republicii Moldova: implicarea companiilor românești în Republica Moldova, fie cele cu capital majoritar de stat, fie cele private.
  6.  Susținerea Republicii Moldova la Bruxelles – creșterea influenței românești și a potențialului de alianțe pentru a găsi susținere mai largă în UE pentru Parteneriatul Estic, programe de twinning și asistență cu implicare românească.
  7. Combaterea dezinformarilor media de la Chișinău. Cele mai multe televiziuni sunt dominate de conținutul în limba rusă. TVR Moldova rămâne un jucător minor în spațiul media, iar posturile românești retransmise la Chișinău sunt puține. Regândirea strategiei TVR Moldova și un program extins de suport media sunt necesare.
  8. Eliminarea costurilor de roaming între Republica Moldova și UE – va fi un proces de durată însă, România poate susține în mod activ, în negocierile de la nivel european, statele PaE și Republica Moldova accelerarea procesului de eliminare a acestor tarife. 
  9. Comunicare strategică și extinderea sprijinului pentru reforme în societatea civilă. Explicarea reformelor și comunicarea aliniată a politicienilor sunt esențiale într-un efort de comunicare strategică de care actuala putere de la Chișinău va avea nevoie. România, la rândul ei, va trebui să se adreseze, pe mai multe voci, populației, mass-media, ONG-urilor și să încurajeze reformiștii. Sprijinul pentru societatea civilă va fi esențial și el se va regăsi pe agenda majorității partenerilor R. Moldova. 

Regăsiți atașat analiza CRPE – APE – Cum poate susține Bucureștiul agenda pro-europeană și reformatoare în Republica Moldova

Acest policy paper face parte din proiectul Contribuția societății civile la dezvoltarea Parteneriatului Strategic România – R. Moldova pentru integrarea europeană a R. Moldova” și este susținut de către Black Sea Trust for Regional Cooperation al German Marshall Fund.