Uniunea Europeană pregătește o schimbare importantă în modul în care vor fi organizate fondurile europene după 2027. Agricultura, dezvoltarea regională, ocuparea și alte domenii ar urma să fie finanțate printr-o arhitectură comună, care va oferi statelor membre mai multă flexibilitate în stabilirea priorităților și corelarea investițiilor.
Pentru România, această schimbare poate reprezenta o oportunitate importantă de a aborda mai integrat dezvoltarea rurală, într-un context în care economiile rurale și urbane sunt profund interconectate, iar investițiile în agricultură, infrastructură, educație, servicii și economie locală se susțin reciproc.
În același timp, România pornește de la decalaje importante între rural și urban. Venitul mediu lunar pe persoană este de aproximativ 2.990 de lei în rural, față de 4.489 de lei în urban. Rata părăsirii timpurii a școlii este de aproape opt ori mai mare în rural, iar accesul la servicii medicale, infrastructură și oportunități economice continuă să difere considerabil.
În propunerea pentru viitorul buget european, Comisia Europeană introduce o țintă minimă de 10% din resursele relevante ale noilor planuri naționale și regionale pentru dezvoltare rurală. Este un punct de plecare important, dar efectele asupra comunităților rurale vor depinde de modul în care vor fi definite prioritățile, selectate investițiile și urmărite rezultatele.
În noul policy paper, CRPE examinează implicațiile acestei arhitecturi pentru dezvoltarea rurală din România, în contextul dezbaterilor europene privind viitorul finanțării rurale. Analiza acordă o atenție specială cooperativelor agricole, ale căror nevoi de investiții și acces la finanțare sunt documentate în cercetările CRPE și ale partenerilor CoopNet, precum și instrumentului LEADER, prin care comunitățile locale participă direct la stabilirea priorităților de dezvoltare.
Documentul discută atât oportunitățile unei planificări mai coerente a investițiilor, cât și provocările legate de distribuția teritorială a fondurilor, accesul beneficiarilor mici la finanțare și capacitatea comunităților rurale de a-și valorifica potențialul economic.
Pornind de la aceste considerente, CRPE formulează o serie de recomandări pentru negocierile europene și pregătirea viitorului Plan Național și Regional de Parteneriat al României: un capitol distinct pentru dezvoltare rurală, o țintă financiară mai ambițioasă decât minimul european, monitorizarea teritorială a investițiilor, protejarea finanțării LEADER și instrumente financiare adaptate cooperativelor agricole. Un rol important revine și investițiilor în educație, servicii publice, economie locală și consultării comunităților încă din etapa de planificare.
Miza este ca România să valorifice flexibilitatea noii arhitecturi europene pentru a construi investiții mai bine corelate cu nevoile teritoriilor și pentru a accelera reducerea decalajelor dintre rural și urban.
Citește analiza integrală: Dezvoltarea rurală din România în viitorul buget european 2028–2034: Cum valorificăm oportunitățile noii arhitecturi de finanțare fără să adâncim decalajele dintre rural și urban?
Materialul a fost realizat de CRPE în cadrul proiectului CoopNet 4.0 – Consolidarea autonomiei și a impactului cooperativelor agricole din România, implementat împreună cu Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj, cu sprijinul Romanian-American Foundation.