CRPE lansează raportul „Inclusive digitalisation and fostering basic digital skills: Best practice examples from Romania and the European Union” (Digitalizarea inclusivă și consolidarea competențelor digitale de bază: Exemple de bune practici din România și UE) în care scriem despre exemple de bune practici de digitalizare inclusivă, în special cele care au ca scop creșterea nivelului competențelor digitale de bază al publicului larg, respectiv inițiative de digitalizare adresate grupurilor vulnerabile.
În România, competențele digitale lipsesc
Conform Indexului economiei și societății digitale (DESI 2025), doar 31,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani dețin competențe digitale de bază, față de ținta europeană de 80% până în 2030 și chiar departe de obiectivul modest al României, de 50% până în 2030. În practică, cei mai vulnerabili sunt cetățenii la care ajungem cel mai greu și care ar avea cel mai mare nevoie de susținere pentru a accesa servicii digitale de bază și a gestiona mediul online cu încredere. Deși România a făcut progrese în domeniul conectivității și infrastructurii digitale, rămânem în continuare mult în urmă în ceea ce privește maparea și implementarea unei strategii de lungă durată pentru competențele digitale de bază, aspect pe care Comisia Europeană l-a semnalat în mod repetat drept provocare majoră pentru România.
Bune practici de digitalizare incluzivă
Soluțiile există deja: am scris despre inițiative care sprijină competențele digitale de bază puse în aplicare de ONG-uri, mediul privat, instituții publice și autorități locale din România și alte șase țări UE. De la ateliere educaționale gratuite și puncte fizice de contact la pașapoarte digitale și programe de suport în carieră, aceste bune practici pot fi replicate în România, la scară mai largă, răspunzând direct nevoilor cetățenilor și implicând stakeholderi locali în programele adoptate, în special în comunitățile izolate sau vulnerabile.
Provocări și oportunități pentru tranziția digitală
În România, problema rămâne lipsa susținerii și conectivității dintre proiectele de digitalizare, cu precădere în absența unui cadru național coordonat de autoritățile publice. Multe dintre inițiative, fie că vorbim de campanii naționale de conștientizare sau inițiative de tip ‘grassroots’, nu dispun de finanțarea sau capacitatea necesară pentru a crește semnificativ nivelul general al competențelor de bază pe termen mediu și lung.
Sperăm ca raportul nostru să schițeze un punct de plecare pentru o colaborare mai strânsă între autoritățile publice, spațiul civic și mediul privat cu scopul de a echipa un procent mai mare al populației cu competențele digitale de bază.
Photo by Glenn Carstens-Peters on Unsplash
––––
Proiectul beneficiază de finanțare din partea European Citizen Action Service (ECAS), în cadrul proiectului EURECA Plus 2026, cofinanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a ECAS. Nici Uniunea Europeană și nici ECAS nu pot fi considerate responsabile pentru conținutul acestora.
