Dezinformarea pe teme europene – impact, audiențe și riscuri în anul electoral 2024
Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a organizat pe 10 aprilie 2024 la Facultatea de Științe Politice, Filozofie și Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Vest Timișoara un workshop urmat de o dezbatere legată de narațiunile anti-europene și riscurile unui ecosistem informațional tot mai poluat, în special într-un an cu alegeri europene importante.
Studenții au avut ocazia să înțeleagă și să pună întrebări despre impactul narațiunilor anti-europene din 2023 și 2024 în online-ul din România (presă și rețele sociale) și despre cum au funcționat o parte din soluțiile de combatere a dezinformării – într-o analiză realizată de think tank-ul Centrul Român de Politici Europene.
La ce ne-am uitat:
- Care sunt narațiunile anti-europene frecvent circulate în ultimul an (aprilie 2022 – aprilie 2024) în presa online, TV și social media;
- Care este impactul în rândul cititorilor (audiențe, interacțiuni, influenceri);
- Cum au fost demontate aceste narațiuni și dezinformările prin comunicare publică și politică, prin presă, prin alți actori;
- Care este impactul fact checking-ului comparativ cu cel al dezinformărilor și știrilor false;
Și studenții de la studii europene din București au avut ocazia să participe la un workshop și o dezbatere similiare organizată de CRPE în martie 2024 în parteneriat cu Centrul EUROPE DIRECT București din cadrul Institutului European din România în parteneriat cu Facultatea de Comunicare și Relații Publice – Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Relații Economice Internaționale – Academia de Studii Economice București.
Elemente de background:
Dezinformarea interferează grav în dezvoltarea societăților democratice din UE, în special în democrațiile mai noi sau mai vechi, dar fragile, din cauza corupției, a schimbărilor continue de guvern, a diferențelor culturale crescute între cetățeni și a fenomenului semnificativ de abandon școlar.
Știrile false nu reprezintă un fenomen nou și este utilizat pe scară largă de actorii statali și non-statali pentru a-și pune în aplicare propriile agende. Însă crizele din ultimii doi ani: COVID-19, războiul de Ucraina, urmat de criza de pe piața energiei, le-au oferit mediul perfect pentru a testa noi instrumente, au amplificat puterea de influență a narativelor false.
Mijloacele de prezentare și de propagare sunt tot mai sofisticate pentru a ajunge la publicul larg, în special la cei tineri.
Efectele dezinformării se resimt de la percepția cetățenilor față de structurile europene și internaționale (UE; NATO) până la aspecte cât se poate de concrete când vorbim despre sănătatea personală și a familiei, achiziții personale, stil de viață.
Este nevoie de implicarea activă a cetățenilor pentru a contracara dezinformarea, pentru a identifica în mod eficient sursele de încredere, pentru a izola dezinformarea și pentru a opri răspândirea informațiilor denaturate sau înșelătoare.
Dezbaterea este parte a proiectului „Cine și cum: combaterea dezinformării care îndepărtează cetățenii de proiectul european”cu sprijinul Comisiei Europene realizat de Freedom House România, Centrul Român de Politici Europene, G4media, AMAPOLA – Progetti per la sicurezza delle persone e della comunita Asociazione (Italia), Center for the Study of Democracy (Bulgaria).
Eveniment cofinanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu reprezintă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a Agenției Executive pentru Educație și Cultură (EACEA). Uniunea Europeană sau instituția coordonatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
