
Reacție rapidă: Unde vede Comisia Europeană progrese în lupta anticorupție din România și la capitolul Integritate?
Autor: Bianca Toma, Centrul Român de Politici Europene O știre importantă ne-a atras atenția mai ales că ne-am uitat, cu…
Autor: Bianca Toma, Centrul Român de Politici Europene O știre importantă ne-a atras atenția mai ales că ne-am uitat, cu…
Romanian Center for European Policies (CRPE), Freedom House România și Expert Forum (EFOR) au organizat în 18 februarie 2016 o primă dezbatere privind prevenirea…
Începând cu 1 februarie 2013, noul Cod Fiscal a introdus un sistem de impozitare a producției agricole comercializate bazat pe norme de venit, asupra cărora se aplică cota de 16%. O abordare simplificată care țintește atât eficientizarea colectării, dar care va produce și efecte structurale în agricultura mică și mijlocie din România. Care ar putea fi acestea?
Raportul analizează propunerea Comisiei Europene pentru un nou Cadrul Financiar Multianual pe perioada 2014 – 2020. Principalele concluzii ale raportului CRPE: UE schimbă linia de priorități dinspre agricultură spre cercetare și dezvoltare, însă schimbarea este mai degrabă lentă.
În noiembrie 2010, Comisia Europeană a făcut publică comunicarea „Politica Agricolă Comună în perspectiva anului 2020”, rezultat al dezbaterii publice largi din cursul anului 2010 declansate la invitatia comisarului roman Dacian Ciolos. Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) a organizat o dezbatere publică pe aceasta temă cu principalii stakeholderi, propunând public un model de schemă simplificată prin care fermierii mici să poată avea acces la subvenții fară a completa anual cereri și formulare complexe
Raportul de faţă îşi propune să facă o prezentare a mecanismului bugetar comunitar, o analiză a mecanismului decizional care determină forma finală a bugetului, precum şi discutarea poziţiei României în cadrul acestui mecanism.
Acest raport este un fel de păpușă rusească, se adresează mai multor publicuri. Pe de o parte, este vorba despre specialiştii în politici agricole şi politici europene, care sunt familiarizaţi cu domeniul. Pe de altă parte este vorba despre ziarişti, politicieni, sindicaliști, studenţi şi publicul larg care au nevoie de informaţii de context pentru a înţelege dilemele pe care reforma Politicii Agricole Comune le ridică în faţa României.