Evaluarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) în domeniul Justiției
Perioada de implementare: ianuarie 2010 – septembrie 2010
Proiectul a realizat pentru prima dată în România o analiză comprehensivă a efectelor reale produse de Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) în domeniul Justiției asupra unor sectoare cheie pentru politicile anti-corupție din România.
Echipa CRPE a analizat efectele practice ale MCV în comparație cu intențiile inițiale ale instituției care a propus acest instrument, Comisia Europeană. Ultima parte a proiectelui, care include advocacy și recomandări privind evoluția post-2009 a MCV, a constitui o oportunitate pentru societatea civilă și pentru instituțiile din România pentru a contribui la dezvoltarea acestei politici acolo unde contează – la Bruxelles.
Obiectivul general al proiectului a constat în a oferi decidenţilor politici români şi europeni analize relevante privind funcţionarea în practică a condiţionalităţilor europene privind politicile anticorupţie în vederea eficientizării acestor condiţionalităţi. Proiectul a fost finalizat cu lansarea unui raport de evaluare a eficienței condiționalităților UE ce va avea loc la Bruxelles, în prezența unor reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Parlamentului European și ai presei specializate pe tematică europeană.
Ultima parte a raportului cuprinde recomandări pe care experții SAR și CRPE le-au transmis autorităților române și instituțiilor europene în ce privește elementele sancționatorii și calibrarea Mecanismului de Cooperare și Verificare ca instrument de cooperare și control, după perioada 2009.
Finanţator: Proiect derulat cu sprijinul fondurilor de pre-aderare din programul Phare România
________________________________________________________________
Parteneriatul România – Moldova pentru integrare europeană. Contribuția societății civile
Perioada de implementare: decembrie 2009 – septembrie 2010
Proiectul a fost implementat în perioada decembrie 2009 – septembrie 2010. La acea vreme, deşi avea aspiraţii europene susţinute de o majoritate solidă şi de o alianţă de guvernare, Republica Moldova era aproape absentă de pe agenda de la Bruxelles. Mai rău chiar, foarte mulţi factori de decizie europeni, în harta lor mentală, considerau Moldova ca fiind un stat din orbita Rusiei şi tratau relaţia cu Chişinăul prin această lentilă, punând buna relaţie cu Moscova printre obiectivele importante ale legăturii UE – Moldova. Pe termen lung, această viziune risca să blocheze Moldova într-o zonă intermediară și să incapaciteze eforturile reformiste făcute de guvernele de la Chișinău.
În acest context, România era singurul stat membru al UE cu un interes natural în a ţine Moldova pe agenda UE, dar suferea ca actor european din: lipsă de experienţă şi capacitate de a face lobby, dar şi din Llpsă de credibilitate pe acest subiect, multe state membre fiind reticente la iniţiativele statului român din frica de a nu lăsa UE deturnată de politici bazate pe criterii identitare / sentimentale.
Proiectul a fost derulat in parteneriat cu Asociața de Politică Externă(APE) de la Chișinău. APE este un think-tank fondat în 2003 cu scopul de a susține europenizarea Republicii Moldova, integrarea în UE și o rezolvare viabilă a conflictului din Transnistria.
Finanţatori: Proiectul a fost finanțat de către Fundația Soros România și de către Fundația Soros Moldova
________________________________________________________________
Întărirea capacității Parlamentului român de a fi un actor european activ
Perioada de implementare: martie 2010 – decembrie 2010
Tratatul de la Lisabona prevede o procedură de consultare a parlamentelor naționale în procesul de elaborare al legislației europene. Un raport al Comsiei Europene arată ca Parlamentul român este unul din cele mai puțin implicate parlamente din UE în elaborarea legislației europene.
Proiectul a făcut o evaluare cuprinzătoare a situaţiei instituţionale actuale din România şi va propus Parlamentului român bune practici din alte legislative naționale din UE. Au fost evaluate: capacitatea instituţională a Parlamentului de a se implica activ în procesul legislativ European şi întărirea capacităţii prin consultanţă şi instruire.
Finanţator: Proiectul a fost susţinut financiar de Fundaţia Friedrich Ebert
________________________________________________________________
Monitorizarea progreselor României în vederea aderării la spațiul Schengen
Perioada de implementare: martie 2010 – ianuarie 2011
Proiectul a urmărit monitorizarea îndeplinirii angajamentelor oficiale asumate de către România și Bulgaria pentru aderarea la spațiul Schengen. Scopul monitorizării a constat în aducerea la cunoștința publicului european în general și a celui român în special a stadiului pregătirii României de a adera la spațiul Schengen la data prevăzută. CRPE a realizat monitorizarea în cazul României iar Open Society Institute – Sofia s-a ocupa de cazul bulgar.
Monitorizarea a vizat: progresul României (stadiul) în vederea pregătirii în domeniile: cooperare polițienească, frontiere (aeriene, terestre, maritime),protecția datelor, vize, sistemul de informații Schengen. De asemenea a fost evaluat şi procesul de absorbție a fondurilor alocate prin Facilitatea Schengen:
Finanţator: Proiectul a fost susținut financiar de către Open Society Institute – Sofia.
________________________________________________________________
Proiecte desfășurate în 2012
Proiecte desfășurate în 2011
Proiecte desfășurate în 2009