România va organiza alegeri prezidențiale în 24 noiembrie (primul tur) și 8 decembrie (al doilea tur), între cele două având loc și alegerile parlamentare (1 decembrie). Sunt 3 week-end-uri consecutive în care cetățenii români sunt chemați la vot în cadrul unor alegeri ce pot influența semnificativ nu doar poziția României în cadrul Uniunii Europene, dar și relația dintre București și Chișinău.
Klaus Iohannis președinte
Klaus Iohannis lasă ca moștenire o democrație slăbită, instituții nefuncționale și un sistem de justiție care a regresat enorm, cu o luptă anticorupție inexistentă. România se află sub asaltul partidelor antieuropene și, în unele cazuri, cu discurs prorusesc. O consolidare a acestora, în urma celor două alegeri din noiembrie și decembrie 2024, va duce la erodarea capacității României de a promova teme europene, precum extinderea spațiului european. În acest context, Bucureștiul riscă să devină nu doar necredibil, ci și marginalizat în Europa, unde forțele populiste susținute de Kremlin au cel mai mare succes.
Anii de președinție ai lui Klaus Iohannis și modul în care a privit Chișinăul se pot lega de o incapacitate a statului român de a gestiona coerent ceea ce la București este considerat cea mai importantă temă de politică externă. A fost nevoie de un cutremur politic la Chișinău, căderea regimului Plahotniuc, determinată în principal de curajul mișcării proeuropene din jurul Maiei Sandu, pentru ca Bucureștiul să renunțe la susținerea unui regim oligarhic corupt. Și acest lucru s-a întâmplat cu greu și, cel mai probabil, cu multe plânsete și suspine după cel care a oferit multe favoruri administrației (și clientelei sale) de la București.
Alegeri prezidențaile 24 noiembrie 2024
14 candidați au fost validați pentru alegerile prezidențiale din România, dintre care 5 au șanse să intre în turul 2 al alegerilor. Din păcate, vizibilitatea acestora în Republica Moldova este mai degrabă modestă, lucru de neînțeles ținând cont de comunitatea românească foarte mare de aici, interesul pentru ceea ce se întâmplă în România și de această poziționare a Chișinăului ca principala temă de politică externă a Bucureștiului. La ultimele alegeri din România, cele europarlamentare din iunie 2024, aproape 57.000 de voturi au venit dinspre Republica Moldova, circa 25% din întreaga diasporă românească (cca. 216.000 voturi).
Campania electorală de la București, una destul de anemică de altfel, a fost dinamitată doar de scoaterea din cursa electorală a Dianei Șoșoacă, lidera partidului SOS România, antieuropean și prorusesc, respectiv acuzațiile formulate împotriva lui George Simion, liderul AUR, privind interdicțiile acestuia de a intra în Republica Moldova și Ucraina.
De ce contează alegerile pentru Republica Moldova
Cu puține excepții, nici în relația dintre România și Republica Moldova nu am avut parte de o implicare semnificativă a președintelui României, asta deși la București ne-am arogat dintotdeauna rolul de principal susținător al Chișinăului. Mai mult, poziția mult mai vizibilă (și mai apreciată) în spațiul european a Maiei Sandu a eclipsat parțial și (probabil chiar a enervat) administrația de la București. Klaus Iohannis nu va rămâne legat de nicio inițiativă sau proiect major în relația dintre cele două țări, asta deși, mai ales în ultimii ani, deciziile Bucureștiului au fost în sfârșit corecte și venite la timp pentru securitatea și parcursul european al Republicii Moldova.
Este poate mai important ca oricând ca votanții români cu dublă cetățenie din Republica Moldova să voteze și să voteze informat, mai ales având exercițiul recent al alegerilor prezidențiale și referendumului unde Federația Rusă a folosit oligarhii fugari pentru a încerca să deturneze parcursul european al Chișinăului. O Românie slăbită, cu un Parlament în care forțele antieuropene vor reprezenta un procent semnificativ sau chiar cu un președinte ce și-a asumat nu doar o poziționare antieuropeană și antiUcraina, dar care are chiar interdicție de a intra în Republica Moldova, nu poate juca un rol semnificativ în viitorul european al Chișinăului. Poate fi de fapt o piatră de moară și pentru alegerile parlamentare din 2025 din Moldova atunci când forțele antireformiste și cele prorusești de la Chișinău se vor alia.
Raportul complet este disponibil aici: Alegeri prezidențiale în România. Scurtă prezentare pentru votanții români din Republica Moldova