Food Hub-ul: Model alternativ pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii în România

Food Hub-ul: Model alternativ pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii în România

Autori: Alexandra Popa, Cătălina Meiroșu, Ruxandra Popescu

Una dintre principalele provocări cu care se confruntă fermele de familie mici și mijlocii în întreaga lume o reprezintă accesul la piețele de desfacere, iar în România această problemă este una stringentă. Acestea concurează cu marile exploatații nu numai în ceea ce privește eficiența și productivitatea, ci și în ceea ce privește inovația și antreprenoriatul. Fermele mici dispar sau sunt „înghițite” de ferme mari, forța de muncă în agricultură scade abrupt (între 2005 și 2017 populația care se ocupa cu agricultura în UE a scăzut cu 25% și este de așteptat să scadă cu încă 28% între 2017 și 2030), agricultorii sunt îmbătrâniți.

Pandemia a catalizat orientarea consumatorului spre produsele locale, iar platformele de agregare online ale acestora s-au înmulțit exponențial în timpul stării de urgență din 2020. Cu toate acestea, majoritatea inițiativelor au vizat doar vânzarea produselor, fără a îmbunătăți parametrii esențiali ai ecosistemelor alimentare locale, fără de care acestea nu se pot dezvolta: fiscalizarea afacerilor, educarea micilor antreprenori în agricultură, expunerea acestora la inovație și noi practici ecologice, obținerea de certificări și asigurarea trasabilității produselor, educarea consumatorului pentru consum local și construirea de relații între acesta și producători.

O soluție la toate aceste probleme există de aproape o jumătate de secol în lume și o reprezintă food hub-urile („agregatoare de producție locală”, „noduri alimentare” ca posibile echivalente în română).

Raportul „Food Hub-ul: Model alternativ pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii în România” analizează implementarea proiectului pilot de dezvoltare a food hub-urilor în România în perioada 2017-2021 – evoluție și principalele rezultate, pornind de la abordările acestuimodel în SUA, respectiv Europa. Deși fiecare entitate are un model de business propriu, toate food hub-urile din program împărtășesc un set de elemente și o viziune comună, circumscrisă misiunii de a genera
dezvoltare economică locală. Cele patru food hub-uri vând agregat peste 4000 de produse furnizate de către 342 de fermieri locali și au 14 angajați. Veniturile lor au crescut anual, iar cifra de afaceri cumulată a fost de 650.000 USD la finalul anului 2020.

Cercetarea demonstrează relevanța acestui model de constituire a lanțurilor scurte alimentare și aduce argumente cu privire la nevoia implementării sale pe scară extinsă în România, precum și la modul în care acesta ar putea fi sprijinit prin fonduri europene dedicate în cadrul viitorului Plan Național Strategic.

Principalele concluzii ale cercetării sunt:

  • Food hub-urile pe modelul pilotat în România sunt mai mult decât niște intermediari care cumpără pe baza unor principii etice de la fermieri;
  • Este vital ca fermierii mici și mijlocii să aibă acces la servicii integrate depozitare-marketing-transport-consiliere și informare-facilitarea relației cu consumatorul-susținerea inovării;
  • Food hub-urile din acest program educă fermierii, crează punți cu consumatorii și contribuie la dezvoltarea socio-economică sustenabilă a comunităților rurale în care activează.

Raportul integral, în limba română, poate fi consultat aici.

O sinteză a acestui raport poate fi consultată aici.